Creșterea speranței de viață în România, dar scădere a speranței de viață sănătoasă

Creșterea speranței de viață în România, dar scădere a speranței de viață sănătoasă

Potrivit unei analize efectuate de Alpha Bank pe baza datelor Eurostat, speranța de viață în România a crescut cu 2 ani, între 2007 și 2022, ajungând la o medie de 75,1 ani. Totuși, aceasta situare plasează țara pe locul trei în UE în tunete de speranță de viață, fiind totodată una dintre cele mai scăzute din regiune. În contrast, speranța de viață sănătoasă a suferit o scădere semnificativă de 2,4 ani, ajungând la doar 59 de ani, valoare care este cea mai mică din întreaga regiune.

Analiza subliniază că România se confruntă cu una dintre cele mai reduse speranțe de viață din Uniunea Europeană, fiind depășită de toate celelalte state din zonă. De exemplu, Bulgaria înregistrează cea mai înaltă speranță de viață sănătoasă din regiune, de 66,7 ani.

Deși cheltuielile anuale pentru sănătate în România au crescut de la 4,5% din PIB în 2011 la 5,8% în 2022, acestea continuă să fie cele mai mici din regiune. În anul 2022, 78% din cheltuielile pentru sănătate au fost acoperite prin asigurări obligatorii, reprezentând a doua cea mai mare pondere din regiune, dupa Cehia, care are 85%, și apropiindu-se de media Uniunii Europene, de 81%.

În ciuda progreselor în creșterea numărului de medici practicanți, România se confruntă cu provocări în formarea asistenților medicali. Deși speranța de viață a crescut, calitatea acesteia rămâne o problemă majoră. Scăderea speranței de viață sănătoasă exercită o presiune considerabilă asupra sistemului medical, având un impact negativ asupra calității vieții persoanelor vârstnice din țară.