getFirstMediaUrl('post', 'featured'); ?>
Angajatorii din Statele Unite au adăugat 64.000 de noi locuri de muncă în noiembrie, un număr peste așteptările analiștilor, dar rata șomajului a crescut la 4,6%, arată un raport publicat de Biroul de Statistică a Muncii, preluat de AFP și Agerpres. Această situație reflectă dificultățile persistente pe piața muncii într-un context economic marcat de incertitudini.
👉Creșterea locurilor de muncă depășește așteptările, însă șomajul crește
Conform datelor publicate marți de Biroul de Statistică a Muncii (BLS) din cadrul Departamentului Muncii, economia americană a creat 64.000 de locuri de muncă în sectorul non-agricol în luna noiembrie, depășind estimarea analiștilor care vizau 50.000. Această creștere vine după pierderea a 105.000 de locuri de muncă în octombrie, afectată de plecarea a peste 150.000 de angajați federali care au acceptat salariile compensatorii în programul de restructurare promovat de administrația Trump.
În ciuda creșterii numărului de locuri de muncă, rata șomajului a urcat la 4,6% în noiembrie, peste așteptările analiștilor care se așteptau la o rată de 4,5%. Diferențele vin din metodele diferite de colectare a datelor, care provin din sondaje separate în rândul întreprinderilor și al gospodăriilor, ceea ce poate explica tendințele contrastante.
👉Impactul închiderii guvernamentale asupra datelor și deciziile Rezervei Federale
Colectarea întârziată a datelor pentru noiembrie s-a datorat închiderii guvernului federal pentru 43 de zile între octombrie și noiembrie, care a perturbat sondajele necesare pentru raportarea muncii. Din această cauză, Departamentul Muncii a decis să nu publice date privind rata șomajului și locurile de muncă pentru octombrie, deoarece acestea nu au putut fi colectate retroactiv.
Publicarea raportului survine la doar câteva zile după decizia Rezervei Federale (Fed) de a reduce dobânda de referință cu 0,25 puncte procentuale, măsură luată ca urmare a îngrijorărilor legate de riscurile în creștere de pe piața muncii. Rezervele monitorizează atent evoluția ocupării forței de muncă și inflația pentru a-și ajusta politicile monetare.
