Update 4 zile în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Cristina Preda
România a traversat perioade tensionate în finalul lui 2024 și prima parte a anului 2025, evitând crize majore precum cele denumite 3F (Frică, Foame, Frig). Conform datelor analizate de %source%, creșterea TVA și a accizelor a fost decisă pentru a reduce deficitul bugetar și contul curent, însă a generat și o inflație apropiată de 10%, iar costurile valutare au fost semnificative pentru populație.
Euro a atins în 8 mai un maxim istoric de 5,1222 lei, reflectând presiuni majore pe piața valutară. Banca Națională a României a recunoscut că a vândut peste 8 miliarde de euro pentru a stabiliza piața, în special după primul tur al alegerilor prezidențiale. Totodată, banca centrală a controlat lichiditatea pentru prevenirea speculațiilor, determinând o creștere a indicelui ROBOR la 3 luni până la 7,39%, nivel record în ultimii trei ani.
Intervențiile au reușit să plafoneze media euro pe finalul anului trecut la 5,0985 lei, cu o depreciere de aproximativ 2,5% față de începutul anului. În primele tranzacții Forex din 2026, euro a fost cotat între 5,082 și 5,098 lei, semn că piețele anticipează intrări majore de capital și o menținere a ratingurilor României la niveluri favorabile investițiilor, facilitând astfel accesul la finanțare externă la costuri mai mici.
Politica „dolarului slab” promovată de Statele Unite și reducerile dobânzilor de către Rezerva Federală au adus o depreciere de aproape 11,5% a dolarului față de leu, media finală în 2025 fiind de 4,3417 lei. Totodată, francul elvețian, considerat o monedă refugiu, a atins în 18 noiembrie un nivel record de 5,5259 lei, iar încheierea anului a adus o creștere anuală de aproape 30%.
Lira sterlină a consemnat un maxim de 6,0646 lei în luna mai, dar a scăzut cu circa 28% până la finalul anului, în contextul dificultăților economice ale guvernului laburist. Sondajul realizat de CFA România în noiembrie a indicat o tendință de depreciere a monedei naționale, cu anticipări medii pentru 6 luni de 5,1313 lei/euro și pentru 12 luni de 5,1733 lei/euro.
Revenirea lichidității pe piața monetară și menținerea ratei de referință la 6,5% au condus la o scădere a indicilor ROBOR spre valori apropiate de cele de la începutul anului. La finalul lui 2025, indicele la 3 luni era de 6,14%, iar cel la 12 luni se situa la 6,48%. Sondajul CFA România preconizează că indicele ROBOR la 3 luni va coborî la 5,82% în următoarele 12 luni.
De asemenea, indicii IRCC au atins un record de 6,06% în 2025, însă se așteaptă o scădere în trimestrul I 2026 până la 5,68%, continuând să scadă la 5,57% în trimestrul II. Aceste evoluții sugerează o ușoară relaxare a costurilor de finanțare pentru debitori în anul curent.
Schema de plafonare a prețului la gaze naturale, funcțională de la începutul pandemiei și prelungită prin OUG 6/2025, se va încheia la 1 aprilie 2026. Conform prevederilor oficiale, după această dată, consumatorii vor plăti prețul stipulat în contractele de furnizare, influențat direct de dinamica pieței.
De la 5 ianuarie 2026, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a implementat o nouă procedură pentru precompletarea Declarației Unice – formular 212, potrivit Ordinului ANAF nr. 2719/2025.
Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Alba a transmis o ofertă de locuri de muncă vacante în județ, actualizată la 8 ianuarie 2026. Potrivit datelor oferite de AJOFM, în Alba sunt disponibile 469 de posturi în diverse domenii, adresate persoanelor aflate în căutarea unui job.
Directiva UE privind transparența salarială intră în vigoare începând cu 7 iunie 2026, iar România trebuie să aplice noile obligativități împreună cu celelalte state membre. Această măsură are ca scop reducerea diferențelor salariale nejustificate și promovarea plății egale pentru muncă de valoare egală, schimbând semnificativ modul în care angajatorii comunică despre salarii, atât în procesul de recrutare, cât și în relația cu angajații.
