Proiect pensii speciale magistrați 2025: Draftul proiectului Guvernului de modificare a pensiilor magistraților prevede modificări importante. Dacă va fi adoptat, nu va mai exista posibilitatea de pensionare la 48-50 de ani. Pensiile vor fi plafonate, iar condițiile de pensionare vor deveni mai stricte. Propunerile au provocat deja nemulțumiri în rândul magistraților. Propunerea guvernului pentru modificarea legii pensiilor speciale prevede ca judecătorii și procurorii se vor putea pensiona la împlinirea vârstei de 65 de ani. Va fi necesară o vechime în muncă de cel puțin 35 de ani din care o perioadă să fie în magistratură. Prevederile îi privesc și pe judecătorii de la Curtea Constituțională. Proiectul propune modificarea unor articole din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor: Magistrații, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se vor putea pensiona la împlinirea vârstei de 65 de ani. Legea actuală permite pensionarea magistraților după 25 de ani în funcție, ceea ce face posibilă ieșirea la pensie și la 48–50 de ani. Aceștia vor putea beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul (media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor permanente din ultimele 60 de luni de activitate). În prezent, cuantumul este de 80% din media veniturilor brute și a sporurilor permanente din ultimele 48 de luni. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu va putea fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Astfel, pensiile vor fi plafonate. Vezi Draft proiect pensii speciale iulie 2025 Cuantumul pensiei va fi micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală de 25 de ani în funcții juridice. În prezent, cuantumul este de 1%. Citește și Este posibil ca forma finală a legii să fie modificată în urma negocierilor din Parlament. În plus, în baza de calcul pentru stabilirea pensiei magistraților nu se includ sumele primite cu titlu de: Una dintre cele mai contestate situații este cea a magistraților care se pensionează la 48-50 de ani, iar apoi revin în sistem ca formatori, consultanți sau magistrați reactivi. Astfel, ei ajung să încaseze și pensie specială, și salariu, uneori de zeci de mii de lei lunar. Prin noile condiții de pensionare, această practică ar fi eliminată. Magistrații deja pensionați sau eligibili nu vor fi afectați. Modificările nu se aplică: Mai multe asociații ale magistraților și reprezentanți ai sistemului judiciar au criticat proiectul. Aceștia susțin că inițiativa încalcă independența justiției prin afectarea statutului magistraților. De asemenea, descurajează tinerii să intre în sistem și generează instabilitate într-un moment critic pentru instanțe și parchete. Patru asociații profesionale ale magistraților susțin că proiectul reprezintă o ”tentativă de modificare iresponsabilă și lipsită de loialitate constituțională”. Aceștia resping ”campania constantă de denigrare, decredibilizare a sistemului judiciar”. În opinia lor, aceasta are ca scop ”destabilizarea violentă și ireversibilă a puterii judecătorești”. Reacția a venit de la Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR). Potrivit acestora, inițiativa de lege ”reflectă încălcarea de către stat a obligațiilor asumate fată de magistrații în funcție, la accederea în profesie”. Aceasta maschează ”incapacitatea factorilor de decizie politică de a identifica și adopta o soluție legislativă adecvată pentru îndeplinirea obiectivelor din Jalonul 215 – Componenta C8 PNNR” Magistrații amintesc faptul că au mai existat proiecte de modificare a condițiilor de pensionare, respinse de Curtea Constituțională.
Serbările câmpenești nu vor mai fi subvenționate de către stat. Mai exact, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare a declarat că Guvernul va tăia fondurile din care se subvenționează serbările câmpenești. Declarația a fost făcută joi seara, 31 august, la postul TV Antena3 CNN. „Pentru multe alte cheltuieli care pot fi evitate, care nu sunt neapărat necesare şi care, din nefericire, au ajuns un fel de obişnuinţă în ultimii ani. Pentru că
.
Inspectorii ANAF ”vor da teste de integritate” și când vor merge în inspecții vor purta bodycam-uri, care vor înregistra toată interacțiunea. Cel puțin asta susține ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare (PNL). Mai mult de atât, ministrul a spus că în ANAF chiar ar exista inspectori, care nu sunt ”integri”. Declarațiile au fost făcute de Nazare, într-o emisiune la Antena3CNN. De asemenea, ministrul a criticat modul în care ANAF a funcționat până
.
Autostrada A1 Lugoj-Deva: a fost realizată străpungerea primei galerii a Tunelului 1, pe secțiunea Margina-Holdea, a anunțat ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban. Este vorba de lucrările pe sectorul-lipsă de 9,13 km din autostrada Sibiu (Sebeș) – Timișoara – Nădlac 2. ”(…) a fost realizată străpungerea primei galerii (367,5 metri) a Tunelului 1 de pe secțiunea Margina–Holdea, etapă importantă pentru construcția lotului 2 al autostrăzii Lugoj–Deva (A1). Această secțiune are o lungime
.
Cupru Min Abrud a plătit la bugetul României 57,8 milioane lei în primul semestru din 2025, fără dividende, a anunțat compania. Suma reprezintă mai mult de jumătate din totalul contribuției bugetare din 2024, cifrată la 110 milioane lei, după ce compania a recuperat pierderile înregistrate în 2023. În primele 6 luni ale acestui an sumele virate către instituțiile statului sunt defalcate astfel: Profitul brut al Cupru Min este de 67,3
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.