Update 3 zile în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunță o creștere semnificativă a ritmului de utilizare a fondurilor europene, care în ultima jumătate de an au început să ajungă în economie de cinci ori mai rapid. Potrivit ministrului Dragoș Pîslaru, această evoluție reflectă o mobilizare profesională care a pus în mișcare mecanisme financiare anterioare blocate, contribuind decisiv la rezultatele financiare ale României.
Dragoș Pîslaru detaliază faptul că, în intervalul analizat până la 31 decembrie 2025, rata de absorbție a fondurilor de coeziune s-a dublat, crescând de la 3 miliarde euro (9,91%) la 6,3 miliarde euro (20,4%). Aceasta reprezintă o „accelerare masivă și fără precedent” față de perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 23 iunie 2025.
Ministrul subliniază că fondurile atrase efectiv prin rambursări de la Comisia Europeană au avansat de la 2,9 miliarde euro (9,41%) în patru ani și jumătate la 5,2 miliarde euro (16,6%) în ultimele șase luni, echivalentul a 2,3 miliarde euro intrați în conturile statului în această perioadă.
Datele oficiale indică faptul că sumele plătite lunar către beneficiari au crescut de la o medie de 86,6 milioane euro pe lună în perioada 2021 – iunie 2025, la 456,2 milioane euro pe lună în ultimele șase luni ale anului 2025. De asemenea, rambursările către bugetul de stat au sărit de la 54 milioane euro la 374 milioane euro lunar, aproape de șapte ori mai mult.
Întrucât ultimele șase luni reprezintă doar 10% din perioada exercițiului financiar 2021-2027, impactul lor a fost major: „În doar jumătate de an, s-a realizat peste o treime din tot ce s-a făcut în precedenții patru ani și jumătate. Ritmul mediu lunar de absorbție a crescut de peste cinci ori. Fondurile europene sunt singura șansă reală de a compensa deficitul bugetar și de a repara efectele gestiunii populiste din trecut. Ținta pentru 2026: vom lansa toate apelurile rămase și ne propunem să atragem peste 5 miliarde euro doar pe coeziune”, a explicat ministrul Pîslaru.
La mijlocul anului 2025, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) traversa o perioadă dificilă, cu negocieri blocate și cereri de plată suspendate, ceea ce genera o implementare dificilă a proiectelor. Pentru a asigura transparență și responsabilitate, ministerul a introdus Tabloul de bord PNRR, unde sunt monitorizabile public toate cele peste 20.000 de proiecte.
„2026 este Anul PNRR. Obiectivul nostru este să atingem ținta ambițioasă de 10 miliarde euro pentru acest an”, a precizat Dragoș Pîslaru, consolidând astfel angajamentul pentru o absorbție eficientă și transparentă a fondurilor europene.
Schema de plafonare a prețului la gaze naturale, funcțională de la începutul pandemiei și prelungită prin OUG 6/2025, se va încheia la 1 aprilie 2026. Conform prevederilor oficiale, după această dată, consumatorii vor plăti prețul stipulat în contractele de furnizare, influențat direct de dinamica pieței.
De la 5 ianuarie 2026, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a implementat o nouă procedură pentru precompletarea Declarației Unice – formular 212, potrivit Ordinului ANAF nr. 2719/2025.
Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Alba a transmis o ofertă de locuri de muncă vacante în județ, actualizată la 8 ianuarie 2026. Potrivit datelor oferite de AJOFM, în Alba sunt disponibile 469 de posturi în diverse domenii, adresate persoanelor aflate în căutarea unui job.
Directiva UE privind transparența salarială intră în vigoare începând cu 7 iunie 2026, iar România trebuie să aplice noile obligativități împreună cu celelalte state membre. Această măsură are ca scop reducerea diferențelor salariale nejustificate și promovarea plății egale pentru muncă de valoare egală, schimbând semnificativ modul în care angajatorii comunică despre salarii, atât în procesul de recrutare, cât și în relația cu angajații.
