Update 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Valoarea unui bun sau serviciu nu este fixă, ci variază în funcție de percepția și nevoile individuale, explică un profesor de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În diverse situații cotidiene, de la un covrig la un taxi sau la piața imobiliară, contextul și preferințele oamenilor modifică semnificativ modul în care se evaluează obiectele, precizează acesta în conferință.
Profesorul citează exemple din viața de zi cu zi pentru a sublinia că valoarea nu vine din natura obiectului, ci din modul în care este perceput și necesitatea pe care o satisface. De pildă, un covrig are pentru un student aglomerat și în criză de timp o valoare mult mai mare decât același produs consumat în mod obișnuit.
De asemenea, situațiile care sporesc nevoia fac ca anumite bunuri să capete o importanță aparte. Exemplul taxiului în condiții de vreme nefavorabilă sau la evenimente cu aglomerație arată că valoarea urmează emoția, nu metalul. Această perspectivă subliniază rolul esențial al emotivității și contextului social în aprecierea obiectelor sau serviciilor.
La nivel mai larg, chiar și piața imobiliară reflectă această relație între preferință și valoare. Un apartament „cu aer de Copou” sau „cu privire de Bucium” nu este mai valoros din punct de vedere tehnic, ci pentru că are o însemnătate particulară pentru anumite persoane. Astfel, prețul este o consecință a preferințelor personale.
Același mecanism funcționează în domenii unde statul are rol reglementator, cum ar fi transportul sau serviciile funerare. Chiar dacă instituțiile influențează condițiile pieței, ele nu pot modifica caracterul subiectiv al valorii, care rămâne determinată de ceea ce prețuiește fiecare individ.
Profesorul de la UAIC le recomandă studenților să înțeleagă economia nu doar ca o disciplină academică, ci ca pe un limbaj esențial al vieții zilnice, care explică modul în care oamenii iau decizii sub presiunea resurselor limitate. Educația economică devine astfel o cale de a înțelege ce prețuim cu adevărat și cum ne raportăm la alegere.
Ușile amfiteatrelor Universității „Alexandru Ioan Cuza” rămân deschise pentru toți cei care doresc să-și extindă această înțelegere, iar invitația este adresată tuturor, inclusiv părinților, prietenilor sau vecinilor, pentru a înțelege mai bine lumea în care trăim prin prisma economiei aplicate la realitatea cotidiană.
Schema de plafonare a prețului la gaze naturale, funcțională de la începutul pandemiei și prelungită prin OUG 6/2025, se va încheia la 1 aprilie 2026. Conform prevederilor oficiale, după această dată, consumatorii vor plăti prețul stipulat în contractele de furnizare, influențat direct de dinamica pieței.
De la 5 ianuarie 2026, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a implementat o nouă procedură pentru precompletarea Declarației Unice – formular 212, potrivit Ordinului ANAF nr. 2719/2025.
Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Alba a transmis o ofertă de locuri de muncă vacante în județ, actualizată la 8 ianuarie 2026. Potrivit datelor oferite de AJOFM, în Alba sunt disponibile 469 de posturi în diverse domenii, adresate persoanelor aflate în căutarea unui job.
Directiva UE privind transparența salarială intră în vigoare începând cu 7 iunie 2026, iar România trebuie să aplice noile obligativități împreună cu celelalte state membre. Această măsură are ca scop reducerea diferențelor salariale nejustificate și promovarea plății egale pentru muncă de valoare egală, schimbând semnificativ modul în care angajatorii comunică despre salarii, atât în procesul de recrutare, cât și în relația cu angajații.
