În 27 iulie este sărbătorit Sfântul Pantelimon, considerat tămăduitorul bolnavilor și ocrotitorul medicilor. Tot în această zi, Mănăstirea Oașa din județul Alba își sărbătorește hramul. Sfântul mai este cunoscut și ca unul dintre “doctorii fără de arginţi”. Sfântul Pantelimon s-a născut în cetatea Nicomidiei, din regiunea Bitinia, în anul 284. Tatăl său, pe nume Evstroghie, era bogat. Era cu credinţa păgân, iar mama sa, Euvula, era creştină. „Născând ea acest prunc, despre care ne este cuvântul, l-a numit pe el Pantoleon, care se tâlcuieşte ‘cu totul leu’, ca cel ce avea să fie cu bărbăţia asemenea cu leul, însă mai pe urmă a fost numit Pantelimon, adică ‘întru tot milostiv’, pentru că tuturor s-a arătat că este milostiv. El tămăduia pe cei bolnavi fără de plată, iar pe cei săraci îi miluia, împărţind averile părinteşti celor ce aveau trebuinţă”. (Vieţile Sfinţilor) Sfântul Pantelimon a trăit in timpul împăratului Maximian (286-305). Mama sa a murit la puțini ani după nașterea fiului ei. La îndemnul tatălui său, Pantelimon termină Şcoala de medicină din Nicomidia, iar ucenicia o va face cu renumitul medic Eufrosin. Împăratul Maximian, care îi remarcase calităţile, intenţiona să îl ia la palat ca medic particular. După ce a vindecat un orb, împăratul i-a cerut lui Pantelimon să renunţe la credinţa creştină. Pentru că a refuzat, Sfântului Pantelimon i s-a tăiat capul. În loc de sânge, ar fi curs lapte din trupul său. Din anul 303, anul morţii sale, Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor. Fiind un tămăduitor al bolnavilor, mai multe spitale şi aşezăminte poartă numele său. O parte dintre Moaștele Sfântului Pantelimon se află la Mănăstirea Oașa din județul Alba. La Mănăstirea Rusicon din Muntele Athos, se află Capul Sfântului Pantelimon. Alte fragmente din moaștele sale sunt în catedrale din Constanța, Galați, Iași și biserici din București. În această zi, potrivit tradiţiei populare, creștinii mănâncă preparate din porumb şi dovlecei, pentru a fi mai viguroşi în timpul iernii. Se spune că în ziua Sfântului Pantelimon, cerbul iese din apă, semn că apa râurilor începe să se răcească. De asemenea, în această zi, frunza teiului se răsucește pe dos, un semn că deplânge plecarea verii şi apropierea iernii. Credincioşii împart fructe celor săraci. Nu este bine să se lucreze în această zi. De ziua lui, Sfântul Pantelimon merge însă din casă-n casă şi-l pedepseşte pe acela pe care-l găseşte lucrând.