4 decembrie: Ziua Sfintei Varvara
Pe 4 decembrie, este sărbătorită Sfânta Varvara, ocrotitoarea minerilor, artileriștilor, celor care lucrează cu explozibili, dar și a copiilor. Aceasta este o sfântă creștină venerată cu precădere în Biserica Ortodoxă, dar și în cea Romano-Catolică. Legenda legată de viața sa și de modul tragic în care și-a găsit sfârșitul a dus la popularitatea sa în rândul credincioșilor.
Conform tradiției populare, Sfânta Varvara îi apără pe copii de boli, în special de pojar, dacă ziua sa este cinstită cu respect. Originară din Nicomedia, regiune situată în Asia Mică, actuala Turcia, Sfânta Varvara a trăit în secolul al III-lea sau al IV-lea. Viața sa este plină de legende, dar aspectele esențiale sunt bine cunoscute.
Varvara provenea dintr-o familie nobilă și influentă, tatăl său, Dioscor, fiind un pagan autoritar. Acesta a încercat să o izoleze prin construcția unei închisori într-un turn, unde să o protejeze de influențele externe. În timpul acestei izolări, Varvara a descoperit creștinismul, fie prin lecturi, fie prin intermediul unui preot care o vizita în secret. S-a convertit și, ulterior, a fost botezată.
Aflând despre schimbarea credinței fiicei sale, Dioscor a devenit furios și a încercat să o convingă să revină la paganism, însă Varvara a refuzat. Acesta a denunțat-o autorităților romane, care au supus-o la torturi. Povestea sa se încheie tragic, tatăl său decapitând-o în cele din urmă. Conform legendei, Dioscor a fost pedepsit de un fulger pentru crima sa, ceea ce adaugă și mai multă profunzime simbolisticii legendei Sfintei Varvara.
Cultul Sfintei Varvara a căpătat popularitate în Evul Mediu și a devenit asociată cu minerii și artileriștii, datorită legăturii sale cu fulgerul și exploziile. Este venerată cu slujbe și ceremonii speciale, fiind considerată una dintre cele mai mari sfinte mucenite. De obicei, este reprezentată în icoane ținând o ramură de palmier, simbolizând martiriul, și o cupă sau o tunică, uneori făcând referire la Euharistie.
În tradiția catolică, Sfânta Varvara este recunoscută ca unul dintre cei 14 Sfinți Ajutători, fiind invocată în momente de pericol, în special în timpul furtunilor și al catastrofelor naturale.
Sărbătoarea Sfintei Varvara este marcată de obiceiuri locale, iar în România, un obicei popular prevede ca în ajunul zilei de 4 decembrie, să se pună crenguțe de pom fructifer în apă. Dacă acestea înverzesc până la Crăciun, simbolizează norocul și belșugul pentru anul următor.