Bărbat din Zlatna, obligat să plătească peste un milion de euro după delapidarea băncii de către fosta soție
Bărbat din Zlatna, obligat să plătească peste un milion de euro după delapidarea băncii de către fosta soție
Un bărbat din orașul Zlatna s-a trezit în situația de a plăti o sumă mare către CEC Bank, după ce fosta sa soție a delapidat bănca unde lucra. Curtea de Apel Alba Iulia a decis că acesta trebuie să achite peste 4,3 milioane de lei și 235.000 de euro, reprezentând prejudiciul cauzat de fosta soție, pe durata angajării acesteia la agenția băncii din Zlatna.
În perioada mai multor ani, două surori care lucrau la aceeași agenție au sustras bani de la 325 de clienți, provocând un prejudiciu total de aproape 6,4 milioane de lei și 273.744 de euro. Una dintre ele, Victoria, a decedat în 2020 pe parcursul anchetei. Ca urmare a acestei situații, CEC Bank a acționat în instanță soțul și fiul lui Victoria în 2021, pentru a recupera sumele delapidate.
În septembrie 2016, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba a început acțiunea penală împotriva surorilor P. Victoria și M. Elena pentru delapidare. Investigările au arătat că între noiembrie 2005 și august 2016, cele două au sustras fonduri de la clienții băncii, generând un prejudiciu semnificativ. Procesul împotriva lui Victoria a fost suspendat după decesul acesteia.
Banca a cerut în instanță ca soțul și fiul lui Victoria să răspundă pentru prejudiciul cauzat. Tribunalul Alba a respins în primă instanță cererea CEC Bank, însă banca a făcut apel, iar Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul, obligându-l pe soțul lui Victoria să plătească suma menționată.
Magistrații explica că responsabilitatea civilă a fostului angajat se transferă moștenitorilor, chiar și după decesul acestuia. Aceștia trebuie să răspundă pentru datoriile lăsate de defunct, însă în limita activelor disponibile. În cazul fiului, CEC Bank nu a demonstrat că acesta a acceptat succesiunea, iar el având statut de minor, răspunde doar în limita bunurilor din patrimoniul succesoral.
Întreaga situație ridică întrebări despre răspunderea și drepturile moștenitorilor în cazuri de delapidare, precum și despre responsabilitatea instituțiilor financiare în cazurile de fraudă. Procesul continuă, iar deciziile instanței subliniază complexitatea cazurilor de acest gen în sistemul juridic românesc.