Moșii de iarnă 2025. Înaintea Lăsatului Secului de carne, credincioșii prăznuiesc Moșii de iarnă, respectiv Sâmbăta morților, un moment de amintire al acelora care nu mai sunt printre cei vii. Este una dintre cele mai importante zile de pomenire a morților, în calendarul ortodox. În tradiția ortodoxă, se crede că sufletele celor plecați dintre noi au nevoie de rugăciuni și pomeni pentru a-și găsi liniștea. Sâmbătă, 22 februarie 2025, Biserica Ortodoxa face pomenirea celor trecuți la cele veșnice. În toate bisericile se va săvârși Sfânta Liturghie, urmata de slujba Parastasului, potrivit crestinortodox.ro. Cuvântul „parastas” înseamna „a mijloci pentru cineva”. Este o rugaciune de mijlocire pentru cei adormiți. Pentru slujba de pomenire a morților se pregătește o colivă. Ea este obținută din grâu fiert, îndulcit cu miere sau zahăr și simbolizeaza trupul celui trecut în neființă. Biserica Ortodoxă a consacrat pentru pomenirea generală a morților o zi liturgică pe săptămână, și anume sâmbăta. Este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt și cu sufletul in iad spre eliberarea drepților răposați. Două dintre sâmbetele din cursul anului bisericesc sunt consacrate în mod special, în toate Bisericile Ortodoxe, pomenirii generale a morților, prin cântări și rugăciuni din cărțile liturgice (Triod si Penticostal): Ambele zile poarta în popor și denumirea de Moși (Moșii de iarnă, anul acesta în 22 februarie și cealaltă, Moșii de vară). Încă din vremea Sfinţilor Apostoli se ţineau zile de pomenire a strămoşilor adormiţi în speranţa fericirii veşnice. Astfel de zile pot fi identificate în jurul secolului al 4-lea, când s-a făcut fixarea definitivă a pericopelor biblice citite în cursul anului bisericesc. Despre obiceiul de a face rugăciuni de mijlocire pentru cei morţi găsim menţionări la Sfinţii Părinţi şi Scriitori bisericeşti din secolul al 2-lea, la Sfântul Ignatie al Antiohiei, Tertulian, Sfântul Ciprian al Cartaginei, apoi, începând cu secolul al 4-lea, mărturiile devin numeroase, mai semnificativ fiind Sfântul Ioan Gură de Aur, potrivit basilica.ro De Moșii de iarnă se dă de pomană. În gospodării se pregătește coliva, colaci și vin. Acestea se sfințesc la biserică și se împart celor aflați în nevoie. Rudele celor trecuți în neființă merg la cimitir, pentru a le pune pe morminte flori și lumânări. În familie, se pregătesc bucate gustoase, pentru că urmează Lăsatul secului de carne. În unele zone, obiceiul era și să fie petreceri, având în vedere că, timp de șase săptămâni, va fi perioadă pentru post și rețineri. Vezi și Postul Paștelui 2025: lăsatul secului pentru carne. Credincioșii se pregătesc pentru cel mai aspru post din an. Tradiții Nu se fac nunţi de Moșii de iarnă 2025. Noul sezon al nunţilor se va deschide după Duminica Tomii (a doua duminică după Paște). În această zi nu este bine să se dea cu mătura prin casă. Se spune că astfel se ridică praful în ochii răposaților În gospodării, nu se spală haine. Pe vremuri, se spiunea că apa murdară de la rufe va ajunge în mâncarea oferită de pomană pentru sufletul celor adormiți. De asemenea, nu se aruncă gunoiul. În această zi, nu este bine să te cerți, ci să cauți liniște și înțelegere în familie și în comunitate. Este o zi pentru iertare și rugăciune. De Moșii de iarnă, este bine să fim îmbrăcaţi curat. Un alt obicei este ca finii să meargă în vizită la nași și să le ducă colaci pregătiți în casă.