Pacienții vor fi informați prin SMS sau e-mail despre serviciile medicale pe care le-au primit. Este una dintre noutățile anunțate de șeful Casei Naționale de Aigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, în contextul reformei din sănătate. Șeful CNAS spune că relația medic-pacient are nevoie de o resetare. ”E nevoie de creșterea încrederii sau, mai bine zis, de redobândirea încrederii pacientului în sistemul sanitar. În același timp, este nevoie de recâștigarea prestigiului profesional al medicului. (…) Astăzi, pacientul pleacă de multe ori din cabinetul medicului de familie într-o direcție care nu întotdeauna este foarte clară, nu întotdeauna știe unde și cui să se adreseze pentru a putea beneficia de un diagnostic și de tratamentul cel mai potrivit” a declarat Moldovan. Vezi Schimbări la deconturile CNAS pentru medicii de familie. Cum vor fi afectate veniturile acestora Reprezentantul CNAS a precizat că, împreună cu Ministerul Sănătății va fi introdusă o platformă online, un sistem centralizat de programări ale pacientului în sistemul de asigurări sociale de sănătate. ”Astfel (…) un pacient, dacă dorește să facă o anumită investigație, într-un anumit oraș, poate să vizualizeze foarte simplu acest lucru și chiar să-și facă o programare. Bineînțeles, știm că foarte multe spitale și clinici au sistemele de programări. Le vom face astfel încât acestea să fie interoperabile cu sistemul pe care îl creăm”, a precizat Moldovan. Prin acest sistem, pacienții vor fi informați despre serviciile medicale de care au beneficiat. ”(…) în momentul în care un pacient beneficiază de un serviciu medical, la orice nivel – de la medicină de familie, ambulatoriu de specialitate, spital, dispozitiv medical, farmacie ş.a.m.d – va primi un mesaj, un sms sau un e-mail, în care este informat că i s-a realizat serviciul respectiv. Desigur, va exista şi posibilitatea transmiterii unei informaţii suplimentare, precum decontul de care a beneficiat și, de asemenea, anumite mecanisme de feedback care pot să fie implementate”, spune Moldovan. Șeful CNAS spune că medicii vor avea doar cel mult două contracte în mediul spitalicesc. ”Sunt situații în sistemul de sănătate public și privat în care un medic, în momentul de față, se regăsește în trei contracte în mediul spitalicesc; vom reduce numărul de contracte de la trei la două. În ceea ce privește standardizarea unor proceduri medicale, ne îndreptăm atenția asupra standardizării unor proceduri în spitalizare de zi, lucru pe care l-am făcut cu peste 120 de diagnostice și proceduri terapeutice. Vom continua, împreună cu comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății, aceste standardizări, astfel încât să eficientizăm utilizarea banului public”, precizează Moldovan. Acesta a mai anunțat ”limitarea contractării în spitalizare continuă, cel puțin pe parcursul anului următor, cu mici excepții precum este paliația, unde se știe că avem nevoie de un număr mare de paturi în momentul de față”. A amintit că în ceea ce privește costurile reale ale spitalizărilor continue, se folosește sistemul DRG, ” care nu reflectă întotdeauna sau nu reflectă mai deloc nu neapărat complexitatea cazurilor ci costurile aferente complexității cazurilor”. Moldovan mai spune că, începând cu anul următor, ”toate spitalele din România, publice și private, vor fi obligate să raporteze costurile reale. Astfel încât, după primul an de raportare, vom fi în situația în care să știm exact cât costă o apendicită, cât costă o hernie. Astfel, vom putea să regândim în anii care urmează finanțarea spitalelor din perspectiva costurilor reale pe care le implică”. În ceea ce privește limitarea temporală și decontarea spitalizărilor de zi, ”în momentul de față există o normă de două ore care se aplică unui pacient care beneficiază de spitalizare de zi, la fel cum există o normă care se aplică unui pacient, mă rog, medicului care efectuează consultații în ambulatoriul de specialitate de 15 minute. Vrem să urmărim foarte bine că acest lucru se respectă în spitalele publice din România, pe parcursul unei spitalizări de maxim 12 ore pe zi. În ceea ce privește suma contractată de care beneficiază astăzi spitalele din România, fie că vorbim de spitalele publice, fie că vorbim de spitalele private, o să ținem cont în acea formulă de calcul de rata de utilizare a paturilor, de indicele de case-mix, de acel coeficient de complexitate, dar, de asemenea, vom ține cont și de istoricul internărilor pe care unitatea sanitară le-a avut”, mai spune șeful CNAS. Toți indicatorii de management sau performanță, de la nivel de manager de spital până la medic, vor fi raportați obligatoriu caselor de asigurări de sănătate. În ceea ce privește medicamentele, se pregătește o nouă metodologie de evaluare și de stabilire a prețului de decontare și de rambursare. ”Dorim, practic, să facilităm, să grăbim accesul medicamentelor pe piața din România și implicit pe lista medicamentelor compensate și gratuite în special a medicamentelor generice. (…) am propus un nou mecanism, un mecanism hibrid între cost-volum și cost-volum-rezultat, astfel încât să putem să cuantificăm și pentru contractele sau pentru o parte din contractele cost-volum să putem să cuantificăm și un beneficiu clinic al pacientului, astfel încât să putem să introducem mai mulți pacienți în cadrul acestor mecanisme de finanțare și implicit de rambursare și de decontare a medicamentelor”. Șeful CNAS spune că sunt o serie de medicamente foarte ieftine care sunt pe listele de medicamente compensate sau gratuite. ”(…) dacă le-am trece, o parte dintre ele care sunt foarte, foarte ieftine și nu înseamnă un efort semnificativ din perspectiva pacientului, pot să fie trecute pe nivele inferioare de rambursare, lăsând loc medicamentelor mai scumpe, inovativelor sau genericelor scumpe pe aceste liste, medicamente care astăzi nu se regăsesc pe lista medicamentelor compensate și gratuite. De asemenea, există în România un mecanism încetățenit, la care apelează din nefericire pacienții cu afecțiuni grave, care nu pot să beneficieze, conform legislației în vigoare, de ultimele medicamente, cele mai noi medicamente, care pot să trateze sau să stopeze o anumită boală și apelează la decizii ale instanțelor, care de cele mai multe ori sunt la nivel de ordonanțe prezidențiale”, menționează Moldovan.