Papa Francisc a criticat joi, în timpul discursului său rostit în faţa corpului diplomatic acreditat la Vatican, o eră a „ştirilor false”. Papa Francisc a avertizat în legătură cu excesele asociate cu inteligenţa artificială (AI), atunci când aceasta este utilizată pentru „a manipula conştiinţele”. Declaraţiile sale sunt un ecou al deciziei luate de grupul Meta de a-şi înceta operaţiunile de verificare a faptelor (fact-checking) pentru Facebook şi Instagram în Statele Unite, ceea ce a stârnit un val de îngrijorare cu privire la impactul dezinformării pe reţelele de socializare, comentează AFP, potrivit Agerpres. Papa Francisc, o țintă frecventă a zvonurilor nefondate şi a fotografiilor produse de AI, denunţă cu regularitate „ştirile false” (fake news) şi relativizarea faptelor istorice sau a fenomenelor validate prin consens ştiinţific în favoarea unor versiuni alternative. Societăţile sunt astăzi „din ce în ce mai polarizate”, a declarat joi suveranul pontif, iar această tendinţă „este agravată de crearea continuă şi difuzarea de ştiri false care nu numai că deformează realitatea faptelor, ci sfârşesc şi prin a deforma conştiinţele, suscitând percepţii eronate asupra realităţii”. Deşi „fiinţa umană este înzestrată cu o sete înnăscută de adevăr”, „în epoca noastră, negarea adevărurilor evidente pare să aibă câştig de cauză”, a continuat papa Francisc, care, suferind din cauza unei răceli, i-a cerut unui colaborator să îi citească discursul. „Unii oameni nu au încredere în argumente raţionale, pe care le consideră ca pe nişte instrumente aflate în mâinile unei puteri oculte, în timp ce alţii cred că deţin în mod univoc adevărul pe care şi l-au construit pentru ei înşişi”, a adăugat liderul de la Vatican. Aceste excese „pot fi întărite de mijloacele moderne de comunicare şi de inteligenţa artificială, utilizate abuziv ca mijloace de manipulare a conştiinţelor oamenilor în scopuri economice, politice şi ideologice”. Pentru a le face faţă, este fundamental, afirmă papa Francisc, să educăm tinerii şi să îi sensibilizăm cu privire la gândirea critică. „Educaţia, ca şi alfabetizarea mediatică, urmăreşte să ofere instrumente esenţiale pentru dezvoltarea capacităţilor de gândire critică, cu scopul de a îi înzestra pe tineri cu mijloacele necesare pentru dezvoltarea personală şi participarea lor activă la viitorul societăţii”, a subliniat suveranul pontif. El şi-a încheiat lungul discurs despre ştirile false pledând pentru „o diplomaţie a speranţei”, care să fie „o diplomaţie a adevărului”.