Proces pentru Castelul de la Ciuguzel la Judecătoria Aiud
Un proces complex și de lungă durată se desfășoară de aproape cinci ani la Judecătoria Aiud, având ca obiect disputarea dreptului asupra Castelului de la Ciuguzel, un teren de aproape 8500 de metri pătrați situat în Lopadea Nouă. În această luptă în instanță, se confruntă reprezentanții Primăriei Lopadea Nouă cu urmașii baronului Daniel Banffy, fost ministru al Agriculturii.
Confiscarea castelului, împreună cu întreaga avere a baronului Banffy, a avut loc în 1952, după ce acesta a fost condamnat pentru instigare la crime împotriva umanității. Acordurile legate de aceste crime au fost legate de acțiunile împotriva românilor din Transilvania de Nord, în perioada în care aceasta era ocupată de Ungaria hortystă (1940-1944).
În anul 2004, urmașii baronului Banffy au solicitat restituirea castelului în baza legii 10/2001, în perioada în care primar era Indreiu Marian Cătălin, același primar care se află în funcție și acum. Cererea a fost acceptată și castelul a fost retrocedat urmașilor.
Recent, Primăria Lopadea Nouă a decis să conteste această retrocedare, motivând că urmașii nu sunt îndreptățiți să beneficieze de această lege. Prin urmare, au demarat un proces pentru anularea actului din 2004, proces ce continuă la Judecătoria Aiud. De-a lungul acestor ani, au avut loc 20 de ședințe de judecată, iar următoarea audiere este programată pentru 21 octombrie 2024.
Legal, în conformitate cu legea 10/2001, imobilele confiscate abuziv între 6 martie 1945 și 22 decembrie 1989 pot fi returnate moștenitorilor, iar în acest context, Bethlen Ana și Banffy Miklos Ladomer au solicitat restituirea castelului și a terenului de 8461 metri pătrați, motivând că imobilul a fost construit de strămoșii lor.
Primăria contesta în mod ferm acest lucru, considerând că atât Bethlen, cât și Banffy nu pot beneficia de prevederile legii respective. De asemenea, o decizie din 8 octombrie 1946 a Curții de Apel Cluj a achitat inițial pe baronul Banffy și pe unii dintre complicii săi, însă, în contextul schimbării regimului politic în 1951, decizia a fost revizuită, iar în 1952 a fost condamnat din nou, cu confiscarea bunurilor sale.
Un document emis de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității subliniază că averea lui Banffy nu a fost confiscată abuziv, ci în urma unei sentințe legale. Conducerea lui Banffy în perioada ocupației a fost caracterizată ca fiind contrară intereselor României, justiția considerând că averea sa a fost confiscată în urma comiterii de crime împotriva umanității.
Astfel, în continuare se conturează o dispută legală complexă cu implicații istorice și morale, având ca miza nu doar un castel, ci și interpretările diferite ale justiției în fața istoriei.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail