Românii vor putea cere despăgubiri pentru cancer cauzat de poluare. Acordul UE aduce îmbunătăţiri și drepturi cetăţenilor pentru un aer mai curat.

Românii vor putea cere despăgubiri dacă s-au îmbolnăvit de cancer din cauza poluării aerului. Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord miercuri cu privire la o nouă directivă privind calitatea aerului. Această directivă are ca scop principal îmbunătăţirea calităţii aerului şi prevenirea bolilor pulmonare grave cauzate de poluare. În urma negocierilor, cetăţenii care locuiesc în zone cu nivel ridicat de poluare pot solicita despăgubiri autorităţilor locale, dacă se îmbolnăvesc din cauza aerului toxic. De asemenea, standardul de particule periculoase acceptate a fost redus, iar măsurătorile în zonele cu nivel ridicat de poluare vor fi obligatorii. Europarlamentarul Nicu Ştefănuţă, negociatorul din partea grupului Verzilor în acest dosar, declară că această decizie este o victorie pentru cetăţeni. El speră ca România să respire mai bine şi cetăţenii să fie mai sănătoşi, deoarece noua directivă va asigura un aer mai curat. Potrivit unui nou studiu, 43% din decesele cauzate de cancerul pulmonar în Europa se datorează poluării. Astfel, asigurarea calităţii aerului devine o problemă majoră pentru prevenirea acestor probleme de sănătate. Potrivit datelor, România se situează pe locul 8 în UE în ceea ce priveşte numărul deceselor cauzate de poluare. Anual, aproximativ 30.000 de persoane îşi pierd viaţa din aceste cauze, conform Agenţiei Europene de Mediu. Cu toate acestea, situaţia din România nu este una bună. În multe oraşe din ţară, calitatea aerului este foarte proastă, iar măsurătorile obligatorii nu sunt respectate. Conform ultimelor date, jumătate din reţeaua de monitorizare a calităţii aerului din România nu funcţionează, din cele 181 de staţii doar 82 sunt funcţionale. Din acest motiv, Comisia Europeană a trimis mai multe avertizări şi a demarat proceduri de infringement împotriva României pentru neîndeplinirea obligaţiei de monitorizare a poluării aerului conform legislaţiei în vigoare. În 2020, România a fost condamnată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru că nu a făcut suficiente eforturi pentru a reduce poluarea din Bucureşti. Drept urmare, noile prevederi ale directivei prevăd limite mai stricte pentru particulele nocive, în scopul atingerii obiectivului de poluare zero până în 2050. De asemenea, această directivă aduce noi drepturi pentru cetăţenii afectaţi de poluare. Astfel, vor fi impuse standarde mai stricte pentru particulele fine din aer, precum şi reducerea cu mai mult de jumătate a valorilor-limită anuale pentru cei doi poluanţi cu cel mai mare impact asupra sănătăţii umane, PM 2,5 şi NO2. De asemenea, va exista obligaţia ca statele membre să dezvolte planuri concrete pentru a respecta legislaţia şi a rezolva problemele din zonele cu nivel ridicat de poluare. Aceste planuri vor trebui transmise Comisiei Europene în termen de doi ani. Noile limite pentru particule poluante vor trebui respectate începând cu 2030, însă statele membre trebuie să pregătească ghiduri cu măsuri concrete pentru a arăta Comisiei că au un plan clar de acţiune pentru a atinge obiectivul de poluare zero până în 2050.