Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului și tradițiile de pelerinaj în România
În fiecare an, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului reprezintă o ocazie importantă pentru credincioșii ortodocși din România de a participa la pelerinaje către mănăstirile cu acest hram. Zeci de mii de oameni vin să participe la slujbele organizate cu acest prilej, transformând aceste locuri în adevărate atracții spirituale.
Un exemplu notabil este Mănăstirea Nicula, care a început ca o pădure în anul 1326, unde se nevoi pustnicul Nicolae. Conform istoricului publicat pe site-ul oficial al mănăstirii, prima mențiune documentară a unei biserici de lemn datează din 1552, iar între anii 1712-1714 aceasta a fost renovată, însă a suferit un incendiu în 1973. Se menționează că biserica actuală a fost construită în secolul XVII, recent strămutată din cătunul Năsal - Făneri.
Din februarie 1699, Nicula devine un loc cunoscut datorită icoanei Maicii Domnului, pictată în 1681 de preotul Luca din Iclod, care a plâns timp de 26 de zile. Acest eveniment a fost perceput ca un semn al vremurilor tulburi ce aveau să vină pentru Ortodoxia din Transilvania. De atunci, mii de credincioși vin în pelerinaj an de an, cântând spre Maica Domnului.
La o distanță de 12 km vest de Aiud și 36 km nord-vest de Alba Iulia, Mănăstirea Nicula este situată într-o vale îngustă, fiind o destinație de pelerinaj deosebită. Printre cele mai vechi mănăstiri din Transilvania, aceasta își are rădăcinile în secolul XIII, fiind menționată pentru prima dată în 1376.
Un alt loc cunoscut pentru pelerinaje este Mănăstirea Oașa, situată la 1350 de metri altitudine, pe Valea Frumoasei. Aceasta este înconjurată de păduri de brad și molid, iar fiecare an, adună tineri în tabere, unde își explorează credința și spiritualitatea. Mănăstirea Oașa sărbătorește Adormirea Maicii Domnului pe 15 august și are în construcție o biserică dedicată Sfântului Mucenic Pantelimon.
Mănăstirea Curtea de Argeș, ctitorită între 1512 și 1517 de Neagoe Basarab, este renumită atât pentru amploarea sa arhitecturală, cât și pentru pictura interioară realizată de Dobromir. Această mănăstire a fost loc de odihnă pentru mulți voievozi, iar pronaosul său adăpostește mormintele unor figuri importante, inclusiv ale regilor României.
De asemenea, Mănăstirea Bistrița Neamț, ctitorită de Alexandru cel Bun în 1402, continuă să fie un loc de pelerinaj semnificativ în Moldova, cu hramul Adormirea Maicii Domnului.
Aceste locuri de cult nu doar că oferă sprijin spiritual credincioșilor, dar și contribuie la păstrarea tradițiilor religioase românești, adunând comunități de oameni care împărtășesc aceleași valori și credințe.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
