Schimbarea la Față a Domnului: Sărbătoare importantă pentru creștini
Pe 6 august, creștinii sărbătoresc Schimbarea la Față a Domnului Iisus Hristos, o comemorare semnificativă care coincide cu perioada de post al Adormirii Maicii Domnului. În această zi, credincioșii au dezlegare la pește, iar în mediul rural, evenimentul este cunoscut și sub denumirea de Probojenia.
Sărbătoarea are o semnificație profundă, fiind văzută ca un apel la corectarea neascultătorilor. În calendarul ortodox pentru anul 2024, aceasta este marcată cu cruce roșie. Datând din secolul al IV-lea, sărbătoarea își are originile în tradiția bisericească, când Sfânta Împărăteasă Elena a construit o biserică pe Muntele Tabor. Primele mențiuni documentare despre acest eveniment apar în prima jumătate a secolului al V-lea, iar popularitatea sa a crescut după hotărârea Papei Calist III.
Conform Scripturii, Iisus i-a dus pe Petru, Iacob și Ioan pe Muntele Tabor, unde a avut loc mirabila schimbare la față. „Acolo, s-a schimbat la față înaintea lor și a strălucit fața Lui ca soarele, iar veșmintele Lui s-au făcut albe ca lumina”, conform relatărilor biblice. Evenimentul a avut loc cu câteva zile înainte de patimile Mântuitorului, în momentul în care acesta avea 33 de ani. Moise și Ilie s-au arătat și au vorbit cu El, iar Petru a propus să construiască trei colibe, pentru fiecare dintre cei trei. Un nor luminos i-a acoperit apoi și a fost auzit un glas care grăia: „Acesta este Fiul Meu cel iubit; pe Acesta ascultați-L”. Ucenicii profund speriați s-au prăbușit cu fața la pământ.
Această întâmplare a avut rolul de a întări credința apostolilor, asigurându-se că nu se vor tulbura la vederea suferințelor Mântuitorului. Sfinții Părinți subliniază că „Hristos Se schimbă la Față, nu luând ceea ce nu era, ci arătând ucenicilor ceea ce era”.
Iconografia acestui eveniment o prezintă pe Hristos îmbrăcat în alb, înconjurat de o mandorla (un simbol spiritual), iar la picioarele Sale așternuți se află ucenicii. Este interesant de observat că lumina emanată din Hristos este interpretată ca fiind întunecată, sugerând natura lui Dumnezeu, care rămâne necunoscută omului. Aceasta distincție între har și natura divină este un principiu fundamental în ortodoxie.
Din 6 august, încep să se schimbe anotimpurile, cu frunzele care îngălbenesc, apele care se răcesc și păsările migratoare care pornesc spre țările calde. În tradiția populară, agricultorii aduc primele roade la biserică pentru a fi binecuvântate, iar fructele devin o delicatesă, îndeosebi strugurii și prunele, simbolizând bogăția recoltei. Se spune că rugăciunea din această zi poate aduce vindecare celor care se luptă cu neputințe.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail