Sfânta Maria Mare 2025: La ce lăcașe de cult din Alba pot merge pelerinii, în zi de mare sărbătoare. Este vorba despre data de 15 august, când se sărbătorește Adormirea Maicii Domnului, una dintre cele mai importante sărbători creștin ortodoxe. De asemenea ziua de 15 august este zi liberă legală. Purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei de Alba Iulia, Oliviu Botoi, a oferit o serie de detalii legate de lăcașele de cult unde credincioșii pot merge în pelerinaj. ”Multe dintre bisericile din județul Alba poartă hramul Adormirii Maicii Domnului, această mare sărbătoare de vară pe care o prăznuim în data de 15 august. Cu acest prilej, în general în România, au loc mari pelerinaje la mănăstirile din întreaga țară. Participă, în ajunul sărbătorii, la slujba Prohodului Maicii Domnului, iar a doua zi la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. Pelerinii care poposesc la aceste vetre monahale sunt îndemnați să se spovedească, să se împărtășească, să participe, alături de familiile lor, la aceste momente frumoase de comuniune. De asemenea bineînțeles, să găsească un timp pentru a medita la evoluția lor duhovnicească, la viața lor și la devenirea lor lăuntrică. Mai multe parohii se organizează în această perioadă pentru a poposi la aceste mănăstiri, iar credincioșii noștri, însoțiți de preoți sau de diferite grupuri parohiale, ajung la aceste locuri sfinte pentru a lua parte la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie și pentru a se bucura de cuvântul de învățătură, cerând ajutor Maicii Domnului în toate problemele pe care le întâmpină în această viață. Avem convingerea că Fecioara Maria, prin inima sa de mamă iubitoare, ne ajută pe toți și ne conduce pe calea spre mântuire”, a declarat Oliviu Botoi. Printre mănăstirile cele mai importante ale județului se numără Mănăstirea Râmeț, situată într-un cadru natural pitoresc, în Munții Trascău. Mănăstirea este monument istoric și se află pe valea Geoagiului și a Mănăstirii, la intrarea spre Cheile Râmețului. Este la circa 34 kilometri distanță față de Alba Iulia și 18 km de Teiuș. Dinspre Alba Iulia, cu mașina, se ajunge pe DN1 cu direcția Cluj, iar de la Teiuș se virează stânga spre Stremț și apoi Geoagiu de Sus și Valea Mănăstirii. Mănăstirea este de fapt un ansamblu de include mai multe monumente istorice: Biserica „Nașterea Precistei” și „Izvorul Tămăduirii”, dar și fosta școală, azi muzeu. Este unul dintre cele mai vechi așezăminte călugărești din Transilvania. În bisericuța cu hramul Izvorul Tămăduirii, primul strat de fresce interioare datează din 1300. Vizitatorii au ocazia să descopere, pe lângă frumusețile naturii și fragmentele de istorie autentică, și lăcașuri de cult care sunt adevărate monumente arhitecturale. De la biserici-monument cunoscute, cum este Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia sau Mănăstirea Râmeț, până la lăcașuri de cult aflate pe culmi de munte sau în locuri împrejmuite de păduri, toate acestea oferă cadru pentru rugăciune și liniște, în această perioadă importantă din an. De asemenea, oferă prilej și pentru a descoperi detalii interesante despre istoria și viața locurilor și a comunității în mijlocul cărora au fost construite. Cei care doresc să facă un pelerinaj de câteva zile pot alege trasee din valea și munții Sebeșului, munții Apuseni (Țara Moților), zona spre Aiud – Ocna Mureș sau alte locații in județ. Unele mănăstiri oferă și locuri de cazare. În alte cazuri, sunt pensiuni în apropiere. Vă prezentăm mai jos o listă a lăcașurilor de cult din Alba, repere pentru pelerinaje sau vizite de câteva zile în județ. Într-un cadru natural deosebit, pe malul lacului Oașa, la poalele munților Șureanu, se află mănăstirea cu același nume, un ansamblu monahal ce găzduiește, periodic, tabere pentru tineri. Mănăstirea Oașa deține spații de cazare, aici fiind organizate tabere naționale și internaționale pentru tineri. Acces: pe DN67 C – Transalpina, dinspre Alba Iulia/Sebeș circa 70 km sau dinspre Petroșani circa 57 km. De la barajul Oașa, se alege drumul neasfaltat spre Domeniul Schiabil Șureanu. Biserică-monument istoric, lăcașul de cult ar fi fost construit în primele decenii ale secolului al XVIII-lea, posibil în 1720 sau chiar în 1736 după o inscripție în grecește sau chirilică de pe o candelă. Tradiția atribuie construcția bisericii în legătură cu zidarii români din Lipova care lucrau la edificarea cetății Alba Carolina, de aici și denumirea cartierului Lipoveni, unde au fost strămutați locuitorii din preajma cetății, potrivit apulum.ro. Apare pentru prima dată în reprezentările cartografice austriece în 1752. În curtea lăcașului a fost amenajat un lapidariu cu vechile însemne de mormânt. Cimitirul vechi-Lipoveni, din jurul Bisericii, este de asemenea monument istoric. În urma reparațiilor din 1922 s-au descoperit la interior fragmente din pictura originală. Cele mai valoroase elemente decorative se păstrează pe ancadramentele de piatră de la ferestre, două din altar și șase dispuse simetric pe navă. Actuala pictură datează din 1957-1958, când a fost confecționat din lemn iconostasul și tribuna din partea de nord. Începutul ridicării lăcașului datează în anul 1787, prin „osteneala și dania bunilor credincioși”. Ca mărturie al acestui episod stă o inscripție bilingvă, scrisă în română cu alfabet chirilic și latină, aflată în altarul bisericii. Tradiția susține ca și ctitor pe un localnic cu numele Teleguț, care a cedat un loc, pentru înălțarea bisericii, și a contribuit la finanțarea lucrărilor, drept mulțumire pentru o comoară găsită pe una din proprietățile sale. Piatra de mormânt cu numele ctitorului se regăsește așezată în preajma bisericii. Caracteristicile arhitecturale ale bisericii o încadrează în tipologia lăcașurilor de cult ridicate în zona Zlatna-Abrud-Cîmpeni, în cursul secolului al XVIII-lea. Edificiile au fost prevăzute la vest cu un turn clopotniță, masiv, din piatră și foișor de lemn cu o navă amplă dreptunghiulară încheiată cu o absidă semicirculară sau poligonală și un pridvor închis. Biserica a fost construită în 1933 de preotul paroh al satului. Viaţa monahală a început în 1948. Este o construcţie din lemn, pe fundaţie de piatră. Pictura a fost realizată în anii 1988-1989. În incinta schitului este un frumos altar de vară construit din lemn, acoperit cu ţiglă şi susţinut de şase stâlpi din lemn sculptat. Clădirea pentru chilii, trapeza, bucătărie, stăreţie este din lemn. Schitul se află pe drumul dintre Turda și Câmpeni (46 km nord-est de Câmpeni). Din şosea, tot pe drum asfaltat, se merge prin sat pe Valea Posagăi 6 km până la schit. Se poate folosi şi linia ferată îngustă Câmpeni-Turda. Schitul este construit într-un loc deosebit de pitoresc, având în faţă muntele golaş, iar în stânga şi dreapta, munţii îmbrăcaţi de o pădure deasă. La numai 50-60 m în dreapta schitului, curge, venind din munte, pârâul Valea Posagăi. Căutat de credincioşi şi turişti este izvorul mănăstirii aflat la circa 100 m, în faţa stâncii golaşe. În incinta schitului se intră pe o poartă masivă din lemn de stejar, cu o frumoasă sculptură, executată în 1981 de un meșter din Maramureş. Un alt lăcaş de cult care mai găzduieşte turişti este Mănăstirea Sfântul Ilie din Albac. Aceasta este aşezată într-un loc pitoresc de pe Valea Arieşului, într-o poieniţă a pădurii de conifere. La Mănăstirea Albac se poate ajunge pe DN 75, la intrarea în localitatea Albac dinspre Câmpeni. Veţi găsi mănăstirea pe partea stângă a drumului. În cazul în care nu veţi mai găsi locuri de cazare disponibile la mănăstire, pensiunile turistice din zonă vă stau la dispoziţie. La mănăstirile Dumbrava, Lupşa şi Rimetea, însă credincioşii sunt aşteptaţi să participe la slujbă și se pot caza la pensiunile din apropiere. Accesul la Mănăstirea Dumbrava se face de pe DN 1 Aiud (spre Turda)-Unirea (16 km), după 5 km spre stânga (către satul Dumbrava), 1 km sau de pe A10 Sebeș – Alba Iulia – Turda. În apropierea Mănăstirii Dumbrava, vă puteţi caza la una dintre pensiunile din localităţiile Unirea şi Aiud. Accesul la Mănăstirea Lupşa se face urmând traseul DN 74 Alba Iulia – Zlatna – Abrud (70 km), apoi pe DN 75 spre Baia de Arieş. La Mănăstirea Rimetea puteţi ajunge pe următorul traseu: pe DJ 107M Aiud – Rimetea (27 km), apoi încă 4 km spre Buru sau DN 75 Turda (spre Baia de Arieş) – Buru, apoi DJ 107M stânga spre Rimetea, 4 km până la mănăstire, care se află între localităţile Buru şi Rimetea.