China îşi intensifică activităţile militare în jurul Taiwanului şi îşi creşte capacitatea de atac prin surprindere, arată raportul bienal al Ministerului Apărării de la Taipei, citat joi de Reuters. Taiwanul, independent de facto şi guvernat democratic, este considerat de China o provincie secesionistă şi se confruntă cu presiuni militare tot mai puternice din partea Beijingului în ultimii cinci ani; din 2022, în jurul insulei au avut loc cel puţin şapte exerciţii militare majore ale forţelor armate chineze, reaminteşte agenţia. Ultima oară, astfel de manevre au fost organizate în aprilie, însă avioane şi nave militare chineze sunt prezente zilnic în apropierea insulei. Raportul consemnează că "comuniştii chinezi au adoptat o tactică de rutină de hărţuire în zona gri, combinată cu patrule mixte de pregătire de luptă, manevre ţintite şi război cognitiv, reprezentând o ameninţare generalizată pentru noi". Termenul "zonă gri" se referă la operaţiuni diferite de cele de luptă, cu scopul de a crea tensiuni; Reuters dă ca exemple patrulele gărzii de coastă, distrugerea cablurilor submarine şi lansarea de baloane. Garda de coastă chineză acţionează tot mai amplu în jurul Taiwanului şi ar putea lua în viitor "măsuri agresive de restricţionare" în coordonare cu forţele armate, exersând în acelaşi timp scenarii de atac, avertizează raportul. Conform Ministerului taiwanez al Apărării, Beijingul recurge şi la "războiul hibrid" pentru a slăbi încrederea poporului în guvernul de la Taipei şi sprijinul pentru cheltuielile de apărare. Chinezii folosesc de asemenea instrumente de inteligenţă artificială pentru a slăbi securitatea informatică a Taiwanului şi pentru a căuta puncte slabe în infrastructura critică. Obiectivul este de a testa capacităţile de atac împotriva Taiwanului şi de confruntare cu forţe străine, prin acţiuni militare atât convenţionale, cât şi neconvenţionale. În document se mai arată că exerciţiile militare chineze pot fi trecute rapid în modul de luptă, pentru a surprinde Taiwanul şi partenerii internaţionali ai acestuia, ceea ce ameninţă pacea şi securitatea în regiune. În ultimii ani, China a recurs în scopuri militare şi la nave comerciale de tip RORO, pentru transportul vehiculelor, şi continuă să îşi dezvolte echipamentele speciale pentru operaţiuni de debarcare pe plaje. Beijingul dispune de o "armată informatică profesionistă" pentru manipularea conturilor din media sociale şi suprasolicitarea lor cu dezinformări, cu scopul de a dezbina societatea taiwaneză şi a discredita guvernul insulei. Presa de stat chineză şi colaboratorii acesteia acţionează de asemenea pentru a slăbi voinţa de luptă a taiwanezilor. China foloseşte tehnologie deepfake pentru falsificarea avansată a unor materiale video şi utilizează AI pentru a genera "retorici politice polarizatoare". Ministerul Apărării de la Beijing nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta raportul. China nu a exclus niciodată recurgerea la forţă ca modalitate a prelua controlul asupra Taiwanului. Beijingul îl consideră pe preşedintele taiwanez Lai Ching-te "separatist"; acesta respinge pretenţiile de suveranitate chineze şi susţine că doar locuitorii insulei pot decide ce viitor doresc. Lai urmează să ţină vineri un discurs important de ziua naţională. Cu aceeaşi ocazie, China a organizat anul trecut manevre militare prezentate ca un avertisment împotriva "acţiunilor separatiste".