. Aniversarea va fi marcată printr-un eveniment intitulat "Monumentele Literaturii Române", organizat de Biblioteca Județeană "Lucian Blaga" Alba și Consiliul Județean Alba, pe data de 30 ianuarie 2024. Ion Luca Caragiale a fost elev la Gimnaziul "Petru și Pavel" din Ploiești și și-a terminat liceul în București. A continuat studiile la Conservatorul de Artă Dramatică din București, unde a urmat Clasa de Mimică și Declamație condusă de unchiul său, Costache Caragiali, între anii 1868 și 1870. În perioada 1877-1878, Caragiale a fost unul dintre cei mai asidui participanți la ședințele societății culturale "Junimea". Creațiile sale dramaturgice au fost publicate în revista prestigioasă "Convorbiri literare", conform informațiilor din "Dicționarul scriitorilor români" apărut în 1995 la editura Fundației Culturale Române. De-a lungul carierei sale, Caragiale a ocupat diverse poziții în instituții precum primul său debut în domeniul gazetăriei la revista "Ghimpele", unde a contribuit la rubricile "Varietăți" și "Una-alta" între 1873 și 1875. A colaborat cu numeroase publicații, furnizând cronici dramatice, schițe și traduceri pentru "Albina Carpaților", "Convorbiri literare", "Epoca", "Literatura și arta română", "Noua revistă română", "Românul", "Telegraful", "Tribuna", "Universul literar" și "Viața nouă". În perioada mai-iunie 1877, a editat revista de umor "Claponul" și a publicat "Calendarul Claponului" în 1878. De asemenea, a contribuit la ziarul "Moftul român" în 1893 (împreună cu A. Bacalbașa) și în 1901 la publicația "Vatra" (împreună cu I. Slavici și G. Coșbuc). Creativitatea lui Caragiale a fost prolifică, cuprinzând piese de teatru, momente și schițe, precum și nuvele care satirizau lumea Capitalei sau provinciei în perioada sfârșitului de secol XIX și începutului de secol XX.