2025, sfârșitul unui ciclu de secetă în România
2025, sfârșitul unui ciclu de secetă în România
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a declarat că anul 2025 va marca încheierea unui ciclu de patru ani de secetă. Potrivit acestuia, ninsorile din ultimele zile au avut loc exact în regiunile afectate de deficitul de apă în România.
Într-un interviu acordat agenției AGERPRES, Barbu a subliniat pierderile semnificative înregistrate anul trecut, de peste 2,5 miliarde de euro, în sectorul vegetal din cauza fenomenelor meteorologice extreme. Statul a alocat, prin diverse scheme de ajutor și despăgubiri, aproximativ două miliarde de euro fermierilor afectați.
"Am alocat 400 de milioane de euro pentru secetă, 330 de milioane de euro pentru cadrul Ucraina și 100 de milioane de euro pe acciză. De asemenea, am sprijinit zootehnia, cu aproape 150 de milioane de euro, ceea ce aduce totalul la peste două miliarde de euro," a explicat ministrul, menționând că plățile directe către fermieri au fost recorduri pentru România.
Referitor la prognozele pentru anul agricol 2025, Florin Barbu și-a exprimat optimismul. "Cred că a venit ciclul bun pentru România, dat fiind că am avut trei-patru ani de secetă. Anul acesta se preconizează a fi favorabil," a spus el.
Numărul total de hectare planificate pentru anul agricol 2024/2025 este estimat la aproximativ 7 milioane, din care 3,8 milioane au fost deja semănate cu cereale și rapiță. Barbu a subliniat că, în primăvara acestui an, se vor mai însămânța încă 3 milioane de hectare cu porumb și floarea-soarelui.
Pentru regiunile afectate de fenomenul de desertificare, ministrul a menționat că în sudul țării se află în jur de 300.000 - 400.000 hectare afectate. "Din fericire, 90% din sistemele de irigații din aceste zone au fost reabilitate," a declarat el.
La final, Barbu a punctat progresele agriculturii românești, specificând că fermierii au reușit să crească suprafața terenurilor cultivate cu 50.000 de hectare în acest an, sprijinindu-se în mare parte pe fondurile disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru proiectele de reabilitare. Rowan a notat că s-au alocat resurse și pentru proiecte adiționale, precum perdele forestiere, tocmai pentru a combate efectele adverse ale schimbărilor climatice.
