România a înregistrat în 2024 o creștere a puterii de cumpărare care a depășit pe cea a Italiei, conform unui raport Eurostat preluat de G4Media și citat de Euronews Italia. Acest indicator măsoară capacitatea unei populații de a achiziționa bunuri și servicii în cadrul Uniunii Europene, iar datele surprinzătoare au generat discuții în rândul economiștilor.
👉 Creșterea puterii de cumpărare în România în context electoral
Statisticile Eurostat din 2024 arată că România a depășit Italia, dar și alte țări precum Croația, Polonia, Cehia și Portugalia la puterea de cumpărare exprimată în unități standardizate (PPS – Purchasing Power Standard). Această evoluție s-a petrecut într-un an în care România a organizat alegeri locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale.
Pe fondul acestui context politic, guvernul român a majorat pensiile și salariile din sectorul public, injectând fonduri suplimentare în economie. Cu toate acestea, unii economiști avertizează că sporirea puterii de cumpărare ar fi fost susținută artificial prin împrumuturi externe, ceea ce poate reprezenta un risc pentru sustenabilitatea economică.
👉 Discrepanțe între puterea de cumpărare și salariul mediu anual
Deși România a înregistrat o poziție avantajoasă în indicatorul puterii de cumpărare, datele Eurostat privind salariul mediu anual pe angajat arată o realitate diferită. Salariul mediu din România rămâne semnificativ mai mic în comparație cu cel din Italia sau Spania, poziționându-se deasupra țărilor precum Ungaria, Slovacia, Grecia și Bulgaria.
Aceste diferențe sugerează că, deși românii au o capacitate de cumpărare crescută în termeni relativi, nivelul efectiv al veniturilor salariale este încă sub cel din unele state vest-europene. Această situație a generat discuții privind felul în care sunt evaluate și raportate aceste date.
Peisajul economic ar putea suferi schimbări în 2025 și 2026, având în vedere majorările recente de prețuri și introducerea unor taxe suplimentare. După scumpirile semnificative din 2025, se estimează că România va înregistra o scădere a puterii de cumpărare, dată în special de creșterea impozitelor pe proprietăți și autovehicule programată pentru 2026.
Această evoluție anunță o posibilă revenire la realitățile economice, după un an 2024 în care România a înregistrat rezultate notabile în raport cu alte state membre ale Uniunii Europene, după cum precizează Eurostat.
