E-factura: cosmarul logistic al antreprenorilor romani
Introducerea sistemului de facturare electronică în relațiile B2B a generat numeroase dificultăți pentru antreprenorii din România. Deși această măsură vine dintr-o solicitare expresă către Comisia Europeană pentru a obține derogare, implementarea sa a fost întâmpinată cu multe provocări logistice.
Din data de 1 iulie 2024, companiile românești trebuie să folosească sistemul e-factura pentru toate tranzacțiile B2B. În ultimele luni, au existat dificultăți majore în gestionarea facturilor primite prin acest sistem. Începând din iulie, companiile s-au confruntat cu noi provocări legate de validarea și gestionarea facturilor primite prin e-factura.
Pe 14 ianuarie 2022, România a solicitat Comisiei Europene autorizarea unei măsuri speciale de derogare pentru implementarea facturării electronice obligatorii între persoanele impozabile din țară. Inițial, această măsură a fost solicitată pentru perioada 1 iulie 2022 - 31 decembrie 2025. Ulterior, printr-o scrisoare din 30 septembrie 2022, România a solicitat ca această perioadă să fie modificată, noua perioadă fiind 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2026.
Pe 27 iulie 2023, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost publicată Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/1553 a Consiliului, care autorizează România să introducă această măsură specială. Aceasta autorizează România să accepte doar facturi electronice emise de persoane impozabile stabilite pe teritoriul său, permițând astfel autorităților fiscale să verifice automat TVA.
Antreprenorii români au fost nevoiți să se adapteze la această schimbare printr-o perioadă de tranziție de 6 luni, denumită "experimentală", pentru a se familiariza cu noul sistem. Totuși, în primele zile de iulie 2024, realitatea arată că gestionarea facturilor primite prin e-factura reprezintă un cosmar logistic.
Sancțiunile pentru nerespectarea regulilor sunt semnificative. Emitenții facturilor riscă amenzi de 15% din valoarea facturii pentru netransmiterea acestora prin sistemul Ro e-factura, și amenzi de până la 10.000 lei. Destinatarii facturilor riscă nu doar amenzi, ci și pierderea dreptului de deducere a TVA.
Pe lângă sancțiuni, dificultățile tehnice și logistice pun o presiune enormă pe companii. Lipsa unui mecanism legal prin care cumpărătorii să poată obliga furnizorii să transmită facturile electronic agravează situația. În ciuda sancțiunilor, multe companii continuă să trimită facturi fie în format fizic, fie prin email, conform practicilor anterioare.
Implementarea sistemului e-factura necesită resurse suplimentare din partea antreprenorilor: costuri pentru software specializat, consultanță, personal suplimentar, instruirea angajaților și achiziții de echipamente IT. Toate aceste costuri sunt suportate de companii, fără ajutorul fondurilor publice.
În concluzie, introducerea e-factura a adus numeroase provocări pentru antreprenorii români, transformând un mecanism menit să simplifice procesul de facturare și raportare fiscală într-o sarcină logistică dificilă și costisitoare.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
