Ordonanța "trenulet" adoptată de Guvern pentru reducerea cheltuielilor bugetare

Ordonanța "trenulet" adoptată de Guvern pentru reducerea cheltuielilor bugetare

Pe data de 30 decembrie, Guvernul României a adoptat ordonanța cunoscută sub numele de "trenulet", care conține măsuri destinate să reducă cheltuielile bugetare. Printre acestea se numără înghețarea alocațiilor, indemnizațiilor și eliminarea unor facilități fiscale. Deciziile luate prin această ordonanță au stârnit deja nemulțumiri în rândul mai multor categorii de angajați.

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a explicat, la finalul ședinței de guvern, principalele modificări aduse. El a subliniat că scopul primordial al ordonanței este de a asigura plata drepturilor pentru cetățenii români bugetari până în noiembrie 2024. Acesta a detaliat că vor exista modificări fiscale, inclusiv creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%. Totodată, s-a menționat că munca va fi impozitată cu 10%, o măsură care, conform ministrului, se aliniază standardelor europene.

Barna a afirmat că se va evita majorarea cotei TVA și a impozitului pe venit, pledând pentru o gestionare responsabilă a bugetului. În perioada următoare, vor fi realizate prognoze privind cheltuielile pentru a respecta limita deficitului bugetar de 7%.

Impactul bugetar al ordonanței a fost estimat între 125 și 130 de miliarde de lei, sumă ce va rămâne necheltuită de stat. De asemenea, el a menționat că alte măsuri vor fi implementate începând cu 1 ianuarie 2025, inclusiv menținerea valorii indemnizației de hrană la nivelul din 2024.

Printre alte reglementări se numără suspendarea ocupării posturilor vacante în instituțiile publice, cu excepția cazurilor justificate, și reducerea cu 25% a subvenției alocate partidelor politice pentru anul 2025. De asemenea, voucherele de vacanță vor fi acordate personalului din instituțiile de apărare și ordine publică în cuantum de 800 lei, sub anumite condiții.

Tranzițiile bugetare și măsurile adoptate de guvern vizează o eficientizare a cheltuielilor, fără a afecta serviciile și calitatea muncii angajaților din domeniile de apărare, ordine publică sau securitate națională. Guvernul promite transparență în implementarea acestor măsuri și se angajează să monitorizeze efectele acestora pe termen lung.