Ministrul Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, a anunțat miercuri că Guvernul are în plan eliminarea plafonului de 50.000 de lei pentru plățile cu cardul. Astfel, toți comercianții vor avea obligația să asigure posibilitatea de plată în numerar sau prin orice mijloc de plată electronică, potrivit Mediafax. Legislația care vizează introducerea plății cu cardul are o vechime de peste 22 de ani, iar inițial, obligația revenea comercianţilor, persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul, care au realizat în anul precedent o cifră de afaceri mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 10.000 euro, la cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României la data de 31 decembrie a anului precedent. Ulterior, Guvernul a crescut pragul la 50.000 de euro cifra de afaceri, limită redusă la loc, la 10.000 de euro/ 50.000 de lei încasări în numerar, începând din 1 ianuarie 2023. Nota de fundamentare a actului normativ făcea referire directă la lupta împotriva evaziunii fiscale. Potrivit inițiatorilor, reducerea pragului cifrei de afaceri de la 50.000 de euro la 10.000 de euro: Mai detaliat, pragul de 50.000 de euro a fost redus la 10.000 de euro în iulie 2022, când Executivul a adoptat Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale, care a fost trecut de camera Deputaților, for decizional, în noiembrie 2022, cu amendamentul ca obligativitatea să fie raportată la încasări în numerar, nu la cifra de afaceri, respectiv de la nivelul de 50.000 de lei. Acest prag ar urma să fie eliminat, conform declarațiilor titularului de la conducerea Ministerului Finanțelor. „O altă chestiune foarte importantă de trasabilitate se referă la obligația operatorilor economici în privința acelui plafon de 50.000 de lei pentru plățile cu cardul. Eliminăm acel plafon de 50.000 de lei, astfel încât nu avem niciun fel de plafon. Orice comerciant va trebui să ofere atât posibilități de plată în cash, cât și posibilități de plată cu orice mijloc de plată electronică”, a declarat Alexandru Nazare. Potrivit demnitarului, în prezent sunt peste 300.000 de astfel de cazuri. „Nu mai suntem în situația din 2021 sau din 2018, când POS-urile aveau diverse regimuri, era foarte complicat să obții un POS. Acum avem trei variante de POS. E mult mai facil să obții acest lucru”, a precizat Alexandru Nazare. Măsurile sunt avute în vedere într-un proiect de act normativ aflat în lucru la Ministerul Finanțelor, proiect care ar urma să includă normele tranzitorii și regimul unor zone speciale din România, unde nu există internet. „Ne vom uita și la aceste zone, pentru că probabil că sunt cazuri justificate în anumite zone din țară, dar acele cazuri sunt excepția, nu și regula, iar avem nevoie să avem o vizibilitate asupra plăților de toate tipurile”, a adăugat Alexandru Nazare. În plus, ministrul Finanțelor menționează că a purtat un „dialog foarte deschis” cu Asociația Băncilor, de la care ar vrea să aplice dobânzi mai mici, și cu cei care se ocupă de mijloacele de plată electronică. Vezi și: Capitalul social minim pentru un SRL se MAJOREAZĂ de 40 de ori, de la 200 la 8.000 de lei. Sute de mii de firme sunt vizate „Am făcut un apel în întâlnirile cu ei și fac un apel public și acum, ca odată cu adoptarea acestei măsuri, și din partea acestora să vedem o atitudine diferită în privința dobânzilor pe care le practică, astfel încât plata cu cardul să devină mai puțin costisitoare decât este astăzi. Ne așteptăm de la ei un răspuns la acest set de măsuri pe care îl propunem astăzi. Trebuie să-l vedem și de la acești operatori, că își modifică posturile, astfel încât pentru cetățean să devină această operațiune mai puțin costisitoare”, a conchis Alexandru Nazare. Conform statisticilor BNR, numărul total de carduri în circulație în România era, la nivelul primului semestru din 2024, de peste 22,4 milioane de unități, numărul ATM-urilor ale furnizorilor de servicii de plată rezidenți, de 10.229 de unități, iar al POS-urilor, de 490.174 de unități.
Taxă de 25 de lei pe coletele în valoare de sub 150 de euro: Guvernul va introduce această taxă cu valoare fixă pentru coletele care vin din spațiul extra-comunitar, direct acasă la cumpărător. Dacă retailerul își face un hub logistic în România, coletele vor fi scutite de plata acestei sume. Sunt vizate cumpărăturile de pe platforme precum Shein, Temu și Aliexpress. Din acest motiv a fost deja supra-numită ”taxa Temu”.
.
Toate firmele vor fi obligate să aibă un cont în bancă a anunțat ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare. Motivul ar fi acela ca statul să aibă o vizibilitate a plăților, mai ales că mare parte dintre acestea au datorii la stat. Persoanele fizice vor fi libere să folosească atât cash cât și card la tranzacții, obligația deținerii unui cont bancar urmând a fi doar în sarcina firmelor. „Am constatat că
.
Cazări la Alba Iulia: Festivalul Roman Apulum atrage anual la Alba Iulia turiști din toată țara. Străzile Cetății Alba Carolina devin timp de două zile ”pline ochi” de turiști care vor să vadă legiunile de romani, hoardele de daci și barbari, gladiatori și nime dansatoare. Asta se traduce în hoteluri cu toate spațiile de cazare ocupate, terase și restaurante pline care aduc profit pentru mediul HoReCa, din oraș. Cele mai
.
Impozitarea progresivă ar asigura venituri în plus la buget mai mari decât pachetele 1 și 2 de măsuri propuse de premierul Ilie Bolojan, transmite PSD prin vocea fostului ministru al Muncii, deputatul Marius Budăi. Potrivit acestuia, introducerea impozitului progresiv ar conduce la atragerea la bugetul de stat a unor venituri suplimentare de 59 de miliarde de lei anual. Fostul ministru, citat de AGERPRES, consideră că o astfel de măsură se
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.