Luna septembrie are o semnificație deosebită în calendarul ortodox, fiind considerată luna începuturilor. Este perioada în care începe noul an bisericesc (1 septembrie) și în care credincioșii sunt chemați la rugăciune, recunoștință și reînnoire sufletească. Septembrie este a noua lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele patru luni gregoriene cu o durată de 30 de zile. Septembrie începe cu soarele în semnul Fecioarei și sfârșește în semnul Balanței potrivit Wikipedia. În România, luna septembrie, popular, se numește Răpciune. Luna septembrie este luna cea mai importantă pentru cei care au trudit pământul, acum fiind culese roadele muncii de peste an. Septembrie începe în aceeași zi a săptămânii ca și Decembrie, în fiecare an. Luna septembrie 2025 este bogată în sărbători importante pentru credincioșii ortodocși. Cele mai mari praznice sunt marcate cu cruce roșie în calendar: Nașterea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mică), pe 8 septembrie, și Înălțarea Sfintei Cruci, pe 14 septembrie. Tot în această lună sunt cinstiți sfinți precum Sf. Ioachim și Ana (9 septembrie), Sf. Cuv. Ioan de la Prislop (13 septembrie), Sf. Iosif cel Nou de la Partoș (15 septembrie), Sf. Antim Ivireanul (27 septembrie) și Mutarea Sf. Apostol și Evanghelist Ioan (26 septembrie). Pe 1 septembrie, Biserica Ortodoxă marchează Începutul Anului Bisericesc, cunoscut și ca Indicțion. Această zi are o semnificație specială, fiind considerată startul noului ciclu liturgic. Tradiția provine din vechiul calendar bizantin, când anul civil începea la 1 septembrie, odată cu încheierea recoltelor și începerea unui nou ciclu agricol. Totodată, în vechime, această dată era asociată și cu intrarea Domnului Iisus Hristos în sinagoga din Nazaret, unde a citit din cartea Prorocului Isaia și a vestit „anul bineplăcut Domnului” (Luca 4, 16-22). În biserici se săvârșește Tedeumul de An Nou Bisericesc, o slujbă de mulțumire pentru binefacerile primite și de rugăciune pentru un an cu pace, sănătate și belșug. În tradiția populară, ziua este asociată cu: Pe 8 septembrie, Biserica Ortodoxă prăznuiește Nașterea Maicii Domnului, una dintre cele mai vechi și importante sărbători creștine, cunoscută popular drept Sfânta Maria Mică. Este considerată prima mare sărbătoare a anului bisericesc, deoarece marchează începutul mântuirii neamului omenesc prin nașterea celei care avea să-L nască pe Mântuitorul Iisus Hristos. Potrivit tradiției, Sfinții Ioachim și Ana, părinții Fecioarei Maria, au primit-o pe aceasta ca dar de la Dumnezeu la o vârstă înaintată, după multe rugăciuni și post. Nașterea Fecioarei Maria este văzută ca împlinirea făgăduinței divine și începutul pregătirii pentru venirea lui Hristos. Pe 14 septembrie, Biserica Ortodoxă prăznuiește Înălțarea Sfintei Cruci, una dintre cele mai importante sărbători creștine, marcată cu cruce roșie în calendar. Aceasta amintește de descoperirea și înălțarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. Sărbătoarea își are originea în anul 326, când Sfânta Împărăteasă Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, a găsit la Ierusalim Crucea Domnului. Pentru a o arăta credincioșilor, Patriarhul Macarie al Ierusalimului a ridicat-o în văzul mulțimii, gest ce a dat numele sărbătorii: Înălțarea Sfintei Cruci. Este o zi de post aspru, chiar dacă nu cade în perioada obișnuită de post, pentru a ne aminti de patimile și jertfa lui Hristos. În biserici are loc scoaterea Sfintei Cruci și înălțarea ei solemnă, însoțită de rugăciuni și cântări speciale.