Alimentele industriale ultraprocesate, deși ieftine și ușor de consumat, nu ar trebui să reprezinte mese principale și obișnuite în viața de zi cu zi. Biscuiţii, burgerii, nuggets, chipsurile, supele la plic, băuturile răcoritoare carbogazoase sau chiar înghețata, consumate în cantități mari, pot aduce probleme organismului. Un studiu, realizat din 1986 până în 2018, a colectat datele unor oameni despre starea lor de sănătate și stilul de viață, o dată la doi ani, notează CNN. Rezultatele acestuia, analizate de peste 100.000 de specialiști americani, au dat noi indicii. Alimentele ultraprocesate sunt cele care conțin ingrediente rar folosite în procesul de gătit sau aditivi ce fac produsul mai plăcut la gust sau atrăgător, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură. Aceste ingrediente includ conservanți folosiți împotriva mucegaiului sau bacteriilor, coloranți artificiali, emulgatori, zahăr adăugat/modificat, sare și grăsimi. Mezelurile, dulciurile și băuturile dulci nu sunt corelate cu același riscuri precum cerealele integrale ultraprocesate, de exemplu, spune coordonatorul studiului, dr. Mingyang Song, profesor asociat la Școala de Sănătate Publică TH Chan de la Harvard. Studiul a inclus date de la persoane fără antecedente de cancer, boli cardiovasculare sau diabet. Participanții au completat, o dată la patru ani, un chestionar detaliat despre alimentație. Grupul care a consumat cel mai puțin alimente ultraprocesate a servit circa trei porții pe zi, în medie. La polul opus, alții consumau șapte porții de astfel de alimente pe zi. Datele au fost publicate în luna mai în BMJ Journal, potrivit sursei citate. Cei care au mâncat mai mult prezentau risc mai mare cu 4% de deces, inclusiv risc de 9% din cauze neurodegerative. Song a descris coerlația ca ”moderată”, legătura nefiind atât de puternică între toate tipurile de alimente ultaprocesate. “Asocierea pozitivă este generată în principal de câteva subgrupe ce au inclus carne procesată (mezeluri) și băuturi cu zahăr sau cu îndulcitori,” a spus specialistul. Concluziile acestui studiu au corespuns altor câteva sute de acest gen, în domeniu. Însă particularitatea acestuia este că a analizat subgrupe diferite în categoria de alimente ultraprocesate – dr. Marion Nestle, Universitatea New York. Song a precizat că nu ar recomanda neapărat o renunțare totală la alimentele ultraprocesată, pentru că este o categorie diversă. “Cerealele, produsele de panificație din făină integrală, de exemplu, sunt considerate alimente ultraprocesate. Dar acestea conțin și nutrienți buni, cum sunt fibrele, vitaminele și mineralele”, consideră acesta. “Pe de altă parte, consider că oamenii ar trebui să evite sau să limiteze consumul anumitor alimente ultraprocesate, ca de exemplu produsele din carne procesată, băuturile îndulcite”. Specialiștii consideră că sunt mai multe aspect ce trebuie încă analizate privind alimentele ultraprocesate. Studiul menționat este relevant având în vedere perioada mare de timp analizată, dar este un studiu bazat pe observație. Asta înseamnă că se poate observa o legătură, dar cercetătorii nu pot spune că anumite alimente au fost cauzatoare de decese, consideră dr. Peter Wilde, de la Institutul de Bioștiință Quadram, din UK. Cercetătorii au constatat că factorul cel mai important în reducerea riscului este calitatea alimentelor consumate. “Dacă oamenii mențin un regim de alimentație sănătos, nu ar trebui să se îngrijoreze”, consideră Song. O dietă sănătoasă înseamnă diversificare, cu cât mai multe fructe și legume colorate și, pe cât posibil, cereale integrale. Iar toate alimentele să fie consumate cu moderație. Un alt studiu din 2020, care a permis măsurarea unui marker al îmbătrânirii biologice – în acest caz lungimea componentelor genetice numite „telomeri” – sugerează că un regim alimentar (greşit) poate conduce la îmbătrânirea mai rapidă a celulelor. Participanţii, împărţiţi în patru grupuri, de la cei mai mari consumatori de alimente ultraprocesate (3 sau mai multe pe zi) la cei cu cel mai mic consum de astfel de produse (mai puţin de două), au oferit probe de salivă pentru analize genetice şi au indicat consumul zilnic de astfel de produse. Cercetările au asociat deja aceste alimente ultraprocesate, în mare parte prea grase, prea dulci şi prea sărate, cu boli precum obezitatea, hipertensiunea arterială, diabetul şi diferite tipuri de cancer. Cei mai mari consumatori (mai mult de trei porţii pe zi) de astfel de alimente extrem de modificate prin procedee industriale şi-au dublat practic riscul de a avea telomeri scurţi în comparaţie cu cei care au consumat cea mai mică cantitate de astfel de alimente, potrivit studiului citat de Agerpres. Telomerii sunt structuri de protecţie care păstrează stabilitatea şi integritatea moştenirii noastre genetice. Prin urmare, a ADN-ului necesar funcţionării fiecărei celule din corp. Pe măsură ce îmbătrânim, telomerii noştri devin mai scurţi deoarece, de fiecare dată când o celulă se divizează, pierde o parte din telomer. Acest fenomen se repetă, rezultând îmbătrânirea biologică a celulelor care apoi încetează să se divizeze şi să funcţioneze normal. Lungimea telomerilor este considerată un marker al vârstei biologice la nivel celular. Cu toate acestea, sunt necesare studii suplimentare pentru a se confirma aceste observaţii, conform autorilor, înainte ca o legătură cauză-efect să poată fi stabilită. Participanţii care au consumat cel mai mult acest tip de hrană care conţine puţin sau deloc alimente naturale întregi şi este cel mai adesea bogată în arome, coloranţi, emulgatori, produse procesate (uleiuri hidrogenate, amidon modificat), au fost mai predispuşi să aibă cazuri în familie de boli cardiovasculare, diabet şi valori anormale ale grăsimilor. Ei au consumat de asemenea mai multe grăsimi saturate, produse de tip fast food şi carne procesată, şi mai puţine fructe şi legume.