Uniunea Europeană se pregătește să facă o schimbare majoră în modul în care își alocă resursele financiare pentru următorii șapte ani. Potrivit informațiilor dezvăluite de Financial Times, Comisia Europeană este gata să anunțe o reformă a bugetului european pentru perioada 2028 – 2034, o transformare ce va remodela arhitectura financiară a blocului comunitar. Această revoluție bugetară implică desființarea și comasarea uriașelor bugete destinate dezvoltării regionale și agriculturii, în valoare totală de 750 de miliarde de euro, înlocuindu-le cu pachete individuale adaptate specificului fiecărei țări membre. Estul Europei, țările învecinate cu Rusia, dar și cele care gestionează migranți vor primi alocări prioritare, scrie Biziday, care citează FT. Viitoarele state membre, precum Ucraina și Moldova, vor fi prioritizate, la fel și națiunile care se învecinează cu Rusia – Polonia, Finlanda și țările baltice. Acest focus strategic permite o „alocare flexibilă și prioritizarea capacităților de apărare”, un aspect crucial în contextul geopolitic actual. De asemenea, țările care gestionează un număr mare de imigranți, inclusiv Malta și Grecia, ar putea accesa fonduri speciale pentru a reduce presiunea asupra celorlalte state membre. Țările est-europene, inclusiv România, sunt principalele beneficiare ale acestei reforme. Comisia Europeană încearcă să elimine decalajul de prosperitate agricolă prin reducerea diferențelor de finanțare pe hectar dintre statele membre mai vechi și cele mai noi. Țările cu suprafețe agricole extinse și plăți pe hectar relativ mai mici – practic toate țările est-europene – vor beneficia cel mai mult de noua formulă de calcul. Această redistribuire înseamnă că România, ca unul dintre cei mai importanți beneficiari actuali ai programelor UE, cu peste 100 de miliarde de euro primite în cei 20 de ani de la aderare, va fi probabil favorizată și în viitorul cadru bugetar. Pe de altă parte, țările cu o dimensiune agricolă importantă, precum Franța și Italia, s-ar putea confrunta cu reduceri ale alocărilor. Romy Hansum, cercetător la Centrul Jacques Delors din Berlin, explică că „țările sărace vor câștiga mai mult în detrimentul acelor țări care sunt în medie mai bogate, dar au unele regiuni mai sărace, în special Franța și, într-o oarecare măsură, Spania și Germania”. Deși redistribuirea fondurilor către estul Europei este semnificativă, aceasta va fi limitată la între 80% și 105% din alocarea actuală, ceea ce sugerează o abordare graduală și echilibrată a reformei. Planul Comisiei Europene trebuie să treacă prin procesul de aprobare al tuturor celor 27 de state membre, un proces care se anunță complex și plin de negocieri intense. Fiecare țară va evalua impactul asupra propriilor interese și va negocia pentru obținerea celor mai favorabile condiții.