România ar putea înregistra al patrulea cel mai mare preț la energie electrică pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană, depășind toate țările din Europa de Est și situându-se imediat după Germania, Danemarca și Irlanda, se arată într-un studiu al Blocului Național Sindical (BNS) publicat miercuri. Potrivit analizei BNS, liberalizarea prețurilor la energie de la 1 iulie , cumulată cu măsurile fiscale promovate de Guvern – creșterea TVA și înghețarea veniturilor în sectorul public – va conduce la scumpiri între 67 % și 79 % la facturile de electricitate. „Estimările noastre arată că evoluția probabilă a prețurilor urmează să majoreze prețul kWh în România, până la al șaptelea cel mai mare preț din Uniunea Europeană, peste media prețului din UE-27, față de poziția 22 anterior anterior re-liberalizării prețurilor. Într-un scenariu chiar mai nefavorabil, consumatorii casnici din România ar urma să plătească al patrulea cel mai mare preț din Uniunea Europeană (după Germania, Danemarca, Irlanda) și mai scump decât în toate țările Europei de Est, respectiv de trei ori mai scump decât în Ungaria și de 2,5 ori mai scump decât în Bulgaria”, atrage atenția BNS. Potrivit BNS, în absența unor măsuri eficiente de sprijin și în condițiile unei piețe dereglate, România riscă să devină statul cu una dintre cele mai ridicate poveri la plata energiei electrice din întreaga Uniune Europeană. Efectele cumulate ale liberalizării și ale majorării TVA vor amplifica fenomenul sărăciei energetice, cu riscul ca peste un sfert dintre gospodării să nu-și poată achita la timp facturile, avertizează sindicatele. Potrivit datelor BNS, în perioada de aplicare a subvențiilor între 2021 și 2025, prețul energiei din România se situa deja pe locul cinci în UE, raportat la puterea de cumpărare. „Riscurile sociale sunt uriașe: România ar putea ajunge de pe locul 22 direct pe locul 7 în topul prețurilor medii din UE și chiar pe locul patru în scenariul cel mai nefavorabil. În paralel, inflația anuală riscă să depășească 8,25%, iar rata sărăciei să urce la 24% în 2025”, se arată în analiza BNS. Organizația sindicală solicită Guvernului reevaluarea pragurilor de sprijin, intervenții de reglementare a pieței energiei și constituirea unei celule de criză care să monitorizeze evoluția prețurilor și să combată eventualele abuzuri ale furnizorilor. BNS atrage atenția că liberalizarea pieței a fost decisă „în condițiile în care piața nu funcționează corect”, iar efectele ar putea amplifica polarizarea socială și sărăcia energetică în România.