Guvernul Bolojan a anunțat luni un pachet de măsuri pentru reforma sistemului sanitar. Obiectivul este transparentizarea cheltuirii fondurilor publice, combaterea fraudei, eficientizarea rețelei spitalicești și îmbunătățirea accesului pacienților la servicii medicale de calitate. În cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a spus că reforma vizează atât sistemul public, cât și cel privat. Se urmărește o mai bună coordonare și responsabilizare a tuturor actorilor din sănătate. UPDATE: Rogobete a anunțat că primele măsuri de reformă în sistemul sanitar prezentate luni vor fi aplicate începând cu 1 august, după consultări cu sindicatele, asociațiile de pacienți, organizațiile profesionale și instituțiile-cheie din domeniu. Una dintre direcțiile esențiale ale reformei vizează schimbarea modului de finanțare a spitalelor. Tarifele pentru servicii vor fi corelate cu activitatea reală a unităților sanitare, în funcție de numărul de cazuri și gradul de ocupare al secțiilor. De asemenea, internările care nu sunt justificate medical vor fi limitate, urmând să fie înlocuite cu tratamente în regim de spitalizare de zi sau ambulatoriu. Tot în zona spitalicească, autoritățile pregătesc introducerea unor sancțiuni clare pentru personalul medical care nu respectă programul de lucru, iar în cazurile grave și repetate, contractul de muncă ar putea fi chiar desfăcut. În paralel, se urmărește eliminarea unor practici frauduloase. Spitalele – fie ele publice sau private – care decontează servicii medicale neefectuate vor putea fi sancționate cu până la 10% din valoarea contractului cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. În plus, dacă nu pot justifica cheltuieli legate de medicamente sau materiale sanitare, vor suporta o penalizare suplimentară de 20%. Ministrul a anunțat și o măsură corectivă pentru situațiile în care sistemul privat tratează cazuri complicate superficial. Dacă un pacient tratat într-un spital privat revine într-o unitate publică cu complicații în mai puțin de 48 de ore, unitatea privată va fi obligată să suporte costurile intervenției ulterioare. Un alt pas important este eliminarea coplății pentru pacienții tratați în cadrul programelor naționale de sănătate, fie că aceștia sunt internați în spitale publice sau private. „Este inacceptabil ca un pacient dintr-un program național, deja aprobat și susținut de stat, să fie obligat să mai plătească ceva”, a precizat Rogobete. Reforma propune și o reorganizare a rețelei de spitale, prin definirea unei noi categorii de spitale strategice, capabile să răspundă prompt în cazuri grave sau situații de urgență. Unitățile sanitare cu adresabilitate redusă vor fi regândite pentru a oferi servicii relevante pentru comunitățile locale. Pe termen mediu, Ministerul Sănătății dorește și stimularea asigurărilor private, segment care rămâne slab dezvoltat în România, după cum a declarat ministrul. Măsurile vor fi completate de parteneriate între sistemul public și cel privat, pentru a construi un sistem coerent, fără zone gri. Pentru sistemul sanitar este necesară o rectificare suplimentară de 10 miliarde de lei, a afirmat, luni, premierul Ilie Bolojan, care a adăugat că această sumă reprezintă, în condițiile actuale, ”o presiune mare” pe bugetul de stat. ”Anul acesta avem un buget alocat de 77 de miliarde de lei, la care colegii noștri ne-au solicitat o suplimentare obligatorie, în așa fel încât, pe de o parte, să putem să aducem facturile restante la zi – pentru că din martie nu am mai avut capacitatea financiară de a achita integral sumele – și, de asemenea, să putem funcționa până la finalul anului. Pentru asta, ne trebuie cel puțin 10 miliarde rectificare suplimentară, ceea ce reprezintă, în condițiile actuale, o presiune mare pe bugetul de stat”, a declarat Bolojan, potrivit Agerpres. El a menționat că sistemul de sănătate a acumulat ”probleme mari” în ultimii ani, iar unul dintre aspectele care îi afectează buna funcționare este creșterea accelerată a cheltuielilor. ”Un aspect major este creșterea accelerată a cheltuielilor și nu mai putem să susținem această creștere în anii următori, raportat la veniturile pe care le avem la buget. Cheltuielile care sunt alocate prin Casa Națională de Sănătate sistemului sanitar au ajuns la o pondere de 16% din veniturile curente de la bugetul de stat, față de o pondere de aproximativ 11%, cât am înregistrat în anii trecuți. Doar în pandemie am mai ajuns la această pondere. Pe cale de consecință, există o presiune puternică asupra bugetului pentru acoperirea acestor cheltuieli”, a explicat prim-ministrul. ”Avem o lipsă a criteriilor de performanță în sistem din punct de vedere al salarizării medicilor, nu există sisteme care să încurajeze medicii să lucreze în spitale mai mult, să facă mai multe operații. Și ceea ce am discutat cu domnul ministru este să susținem câteva proiecte-pilot, în care să introducem salarizarea funcției de performanță, în așa fel încât, dacă rezultatele vor apărea, să putem generaliza acest lucru în întreg sistemul, iar medicii să fie plătiți în principal în funcție de performanța pe care o fac”, a explicat Ilie Bolojan.