Taxa pe tranzacțiile bancare în discuție în proiectul de austeritate pentru 2025
Un nou subiect de discuție în România îl reprezintă posibilitatea introducerii unei taxe pe fiecare tranzacție bancară, în cadrul unui pachet de măsuri de austeritate pentru anul 2025. Potrivit informațiilor citate de alba24.ro, o astfel de taxă ar putea fi de până la 3 lei pentru fiecare operațiune, indiferent dacă persoana primește salariul, plătește facturi, face cumpărături mici sau transferă bani.
Deși propunerea se află încă în stadiu de dezbatere, ea a generat controverse serioase atât în mediul public, cât și în rândul economistilor. Surse din mediul de afaceri au sugerat că ideea a venit în contextul căutării de soluții pentru creșterea veniturilor bugetare, iar potrivit unor calcule, această taxă ar putea aduce statului aproximativ 50 de miliarde de lei pe an, notează Digi24.
Reprezentanți ai mediului fiscal și economiști cunoscuți, precum Gabriel Biris, critică dur această măsură. El a declarat: "Ar urma ca toate transferurile bancare să fie taxate cu 1 sau 3 lei. Mai este vreo țară care taxează în felul acesta tranzacțiile bancare? Răspunsul este nu. Nu funcționează lucrurile astea. Nu am auzit din partea mediului de afaceri nicio prostie de genul acesta." Conform aceluiași expert, astfel de măsuri nu sunt practicate în alte state și ar putea avea efecte negative asupra economiei.
Economistul Christian Nasulea atrage, de asemenea, atenția asupra riscurilor. Potrivit lui, o astfel de taxare ar putea duce la destabilizarea economiei și la migrarea capitalului din România. El afirmă că "dacă vrem ca toți banii să plece din țară ca să plătească o singură dată această taxă, e o măsură foarte bună. Dar dacă vrem stabilitate, avem probleme foarte mari."
Potrivit unor surse politice citate de site-ul menționat, ideea de a introduce o astfel de taxă a fost deja respinsă de reprezentanți ai PNL și PSD, ceea ce reduce șansele ca măsura să fie implementată în forma actuală. În plus, trebuie menționat că taxarea tranzacțiilor bancare nu este o practică obișnuită în Uniunea Europeană, iar introducerea unei astfel de măsuri ar face ca România să fie un caz izolat. Specialiștii avertizează că efectele negative ar putea include creșterea economiei subterane, încetinirea plăților electronice și reducerea încrederii în sistemul financiar național, potrivit sursei citate.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
