5 ianuarie: Ajunul Bobotezei, o zi de post și tradiții religioase

În fiecare an, pe 5 ianuarie, ortodocșii sărbătoresc Ajunul Bobotezei, o zi cu un semnificativ rol spiritual, precedând celebrarea Botezului Domnului. Această zi este marcată printr-un post aspru, cunoscut și sub numele de post negru, conform canoanelor Bisericii Ortodoxe. Creștinii sunt îndemnați să se abțină complet de la mâncare și băutură, pregătindu-se astfel pentru gustarea Agheasmei Mari, ce urmează a fi sfințită în ziua de Bobotează.

Traditia de a ține post în Ajunul Bobotezei datează încă din secolele IV-VI, atunci când catehumenii se pregăteau să primească botezul și, ulterior, să participe la Liturghia credincioșilor. Aceștia aveau ocazia să se împărtășească pentru prima dată după ritualul botezului.

Pe 5 ianuarie, se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, unita cu Vecernia praznicului Botezului Domnului. În această zi, credincioșii se pregătesc să participe la slujba Aghesmei Mari, care se desfășoară nu doar în Ajun, ci și în ziua propriu-zisă a Bobotezei, când preoții binecuvântează apa destinată sfințirii caselor și gospodăriilor.

Conform tradițiilor bisericești, desfășurarea liturghiei variază în funcție de ziua săptămânii în care pică Ajunul Bobotezei. Dacă acesta coincide cu un weekend, se oficiază Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar în ziua ceremoniei sfințite are loc Liturghia Sfântului Vasile.

Importanța Ajunului Bobotezei este subliniată și de credințele populare, care susțin că persoanele care respectă postul negru vor avea parte de sănătate și de un an lipsit de necazuri. Aceste tradiții includ și obiceiul ca fetele nemăritate să aibă șanse mari de căsătorie.

De asemenea, în multe zone din Moldova, copiii obisnuiesc să cutreiere satele pentru a anunța sosirea preotului, strigând "Chiraleisa!" în loc de a recita versuri, cum se face de Crăciun.

Această zi are o semnificație profundă, fiind un moment de reflecție, rugăciune și unitate în comunitățile ortodoxe din România.