Viața modernă ar putea duce mințile umane dincolo de limitele lor, reflectând un dezechilibru evolutiv
Într-un nou studiu publicat în Behavioral Sciences, cercetătorii sociali din Singapore analizează modul în care progresul rapid al speciei noastre a lăsat corpurile și mințile individuale incapabile să țină pasul. Studiul sugerează că această „neconcordanță evolutivă” conduce la probleme semnificative de sănătate fizică și mentală, inclusiv obezitate și anxietate, conform sciencealert.com.
👉 Influența vieții moderne asupra adaptărilor umane
Este important să ne gândim la ultima zi pe care ne-o amintim, care nu a fost plină de activități, oameni de văzut și locuri de mers. Pentru mulți dintre noi, viața modernă este o succesiune de zile aglomerate. Cercetătorii subliniază că oamenii au evoluat pentru a se adapta grupurilor mici și pentru a răspunde la amenințări imediate. Astăzi, însă, trăim în comunități vaste, suntem în permanentă conectare și ne confruntăm cu o multitudine de presiuni care creează un sentiment amplificat de competiție.
„Stresul, singurătatea și anxietatea sunt adesea considerate probleme personale sau de stil de viață, dar ele pot reflecta de asemenea un dezechilibru între mediu și condițiile pentru care mințile și corpurile noastre au evoluat”, spune psihologul ambiental Sarah Chan de la Universitatea de Tehnologie și Design din Singapore (SUTD). „Asta înseamnă că ar trebui să ne gândim nu doar la reziliența individuală, ci și la modul în care sunt concepute orașele și comunitățile.”
👉 Provocările competiției și ale schimbărilor globale
Cercetătorii sugerează că răspunsurile noastre instinctuale au fost ajustate timp de sute de mii de ani, dar nu mai funcționează la fel de bine în mediul modern care s-a dezvoltat în ultimele secole. De exemplu, înainte de era internetului, era mai ușor să înțelegem poziția noastră într-un grup. Acum, ne comparăm constant cu liste lungi de prieteni, rude, celebrități și străini. „Competiția nu este ceva nou, dar viața modernă o face să pară constantă”, afirmă psihologul de cercetare Jose Yong de la Universitatea James Cook din Singapore.
Se adaugă efectele compunătoare ale problemelor precum schimbările climatice, pandemii globale, instabilitate economică și perturbări tehnologice, cum ar fi avansul inteligenței artificiale – pe care cercetătorii le descriu ca o „policriză”. „Aceste incidente – de la șocuri globale majore până la impactele lor psihologice – sunt din ce în ce mai recunoscute ca fiind interconectate într-un mod care le amplifică apariția,” scriu cercetătorii în lucrarea lor publicată.
Cercetările anterioare au identificat de asemenea aceste idei, sugerând că viața urbană aglomerată ne face să ne simțim ca și cum am fi în permanență sub atac, iar cultura modernă depășește factorii de mediu în privința influențării evoluției noastre. Conceptul lor – “Ipoteza de Neconcordanță Evolutivă Socială și Competitivitate” (SEMCH) – ar putea ajuta la abordarea unor probleme psihologice ale vremurilor noastre.
Cercetătorii propun că locurile pot fi concepute pentru a părea mai puțin aglomerate și copleșitoare, folosind spații naturale și mediu înconjurător mai verde ca punct de plecare. Acest lucru se aplică și spațiilor digitale. Aceștia nu argumentează că ar trebui să renunțăm la avansurile digitale, ci că acestea ar trebui concepute pentru a reduce sentimentul de competiție, nu pentru a-l încuraja.
Cercetătorii doresc să testeze aceste idei prin studii suplimentare, realizând teste reale privind modul în care mediul contribuie la bunăstarea noastră. „Trebuie să concepem intervenții care să funcționeze împreună cu natura noastră evoluată, nu împotriva ei”, concluzionează Yong. Studiul a fost publicat în Behavioral Sciences.
Această lucrare a fost verificată de Clare Watson și editată de Rebecca Dyer. Deși ne mândrim cu procesul nostru, suntem doar oameni. Dacă observați o greșeală, vă rugăm să ne anunțați.