Discriminare în acordarea locuințelor sociale la Alba Iulia
Discriminare în acordarea locuințelor sociale la Alba Iulia
Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a atras atenția asupra unei recente decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu o hotărâre a Consiliului Local Alba Iulia din anul 2019. Hotărârea Consiliului Local prevede criterii pentru acordarea locuințelor sociale, considerate discriminatorii de către CRJ.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a impus o amendă de 5.000 lei Primăriei Alba Iulia. În anul 2021, CRJ a sesizat CNCD cu privire la aceste criterii, iar CNCD a confirmat existența discriminării printr-o hotărâre care a fost contestată de Primărie. Hotărârea CNCD a fost menținută de Curtea de Apel București și a devenit definitivă printr-o soluție de recurs la ICCJ, pe 12 iunie 2024.
Decizia se referă la Hotărârea Consiliului Local nr. 91/29 martie 2019, pe care Primăria a precizat că nu mai are efecte, fiind înlocuită de HCL 216/2021. Totuși, CRJ subliniază că aplicarea vechii hotărâri a afectat comunități vulnerabile, inclusiv persoanele de etnie romă. Aceasta s-a manifestat prin nedotarea cu punctaj pentru diferite criterii, cum ar fi dizabilitățile ușoare sau moderate, lipsa studiilor universitare sau a unui venit stabil, precum și condițiile precare de locuit.
În aprilie 2022, CNCD a emis Hotărârea nr. 266/2022, în care a identificat fapta de discriminare, amenda fiind impusă Primăriei Alba Iulia. CNCD a concluzionat că prevederile din HCL nr. 91/2019 reprezintă o formă de discriminare indirectă, afectând în mod disproporționat persoanele defavorizate și limitându-le accesul la locuințe sociale.
Primăria Alba Iulia a contestat această hotărâre la Curtea de Apel București, iar acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată pe 5 mai 2023. Curtea a susținut că acordarea unui punctaj mai mare persoanelor cu venituri mai mari, în detrimentul celor cu venituri reduse, este o practică discriminatorie ce contravine principiului de egalitate.
În plus, Curtea a subliniat că situația civilă este un alt criteriu ce creează discriminare indirectă, favorizând persoanele căsătorite față de cele necăsătorite. De asemenea, au fost excluse persoanele care locuiesc în condiții neconvenționale și care ar avea nevoie de protecție sporită în accesul la locuințe sociale.
Criteriile privind studiile și sanctionarea contravențională anterioară au fost, la rândul lor, considerate forme de discriminare indirectă. Chiar dacă aceste criterii par neutre la prima vedere, ele dezavantajează persoanele care nu au acces la educație sau care au fost deja sancționate, ceea ce nu ar trebui să afecteze dreptul la locuință.
Primăria a formulat un recurs împotriva sentinței Curții de Apel, care a fost, în cele din urmă, respins de ICCJ. Instanța a reafirmat că accesul la locuințe sociale este un drept fundamental, ce nu poate fi restricționat prin criterii discriminatorii.