Ortodocșii pe stil vechi sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie conform calendarului iulian

Crăciunul pe rit vechi este celebrat de unii creștini ortodocși pe 7 ianuarie, data fiind stabilită conform calendarului iulian, care este decalată cu 13 zile față de calendarul gregorian folosit oficial. Potrivit %source%, această diferență are rădăcini istorice, iar tradițiile asociate sărbătorii includ preparate speciale și obiceiuri păstrate în diverse comunități ortodoxe din România.

👉 Istoria calendarului iulian și adoptarea stilului nou

Calendarul iulian a fost folosit de creștinătate timp de 15 secole și a stat la baza calculului datei Paștilor, folosit și de Sfinții Părinți la Sinodul I Ecumenic de la Niceea în anul 325. În 1582, Papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reformă calendaristică, suprimând zece zile și creând calendarul gregorian, numit și „stilul nou”. Această reformă a modificat notația datelor începând cu 14 octombrie 1582.

În anul 1923, la Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe au decis să renunțe la calendarul iulian și să adopte un calendar neo-iulian. Totuși, la această reuniune nu au participat toate Bisericile Ortodoxe autocefale, iar adoptarea noului calendar a fost lăsată la latitudinea fiecăreia pentru a preveni tensiuni. Astfel, unele biserici, precum Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă și cea Sârbă, au rămas fidele calendarului iulian neîndreptat.

👉 Tradițiile Crăciunului în comunitățile pe stil vechi din România

În România, Crăciunul pe stil vechi este celebrat în comunitățile sârbe, ruse și ucrainene, care pregătesc în Ajun masa cu 12 feluri de mâncare, simbolizând apostolii. Printre preparatele specifice se numără compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă și sarmalele de post cu hribi. În ziua Crăciunului, credincioșii participă la Liturghie, iar apoi se adună în familie pentru masa tradițională.

În comunitățile sârbe, tradiția include aprinderea unei creangi de stejar numită „banjak” la miezul nopții, simbol al bunăstării și norocului. Masa din aceste comunități este încărcată de simboluri, cum ar fi banii și fânul puse sub fața de masă, care vor fi date animalelor la Bobotează. Alte comunități, cum sunt rușii lipoveni sau ucrainenii din Maramureș, păstrează obiceiuri culinare și colindători care anunță sărbătoarea, așa cum relatează %source%.