Premierul Ilie Bolojan explică recesiunea tehnică a României ca pe un cost necesar
Premierul Ilie Bolojan a afirmat vineri că recesiunea tehnică temporară în care se află România constituie un „cost necesar” pentru dezvoltarea unei economii mai solidă și mai competitivă. El consideră că această perioadă de corecție economică este esențială pentru a obține o stabilitate pe termen lung, conform postărilor sale de pe Facebook.
👉 Detalii despre evoluția economiei și datele oficiale
Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Bolojan a subliniat că „nu traversăm o criză” și că este o perioadă de ajustare necesară. România a intrat în recesiune tehnică la sfârșitul anului 2025, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB), conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică (INS) vineri. În trimestrul IV 2025, PIB a scăzut cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025.
Recesiunea tehnică este definită de INS ca o scădere a PIB real timp de două trimestre consecutive. De asemenea, se arată că, comparativ cu același trimestru din 2024, PIB-ul a crescut cu 0,1%, iar în întreg anul 2025 a înregistrat o majorare de 0,6% față de 2024.
👉 Perspectivele tranziției economice și provocările asociate
Premierul a explicat că România a realizat o creștere economică de 0,6% în 2025, în contextul unei tranziții rapide a modelului economic. „Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, la un model bazat pe investiții, productivitate și disciplină bugetară”, a explicat Bolojan. El a enumerat provocările întâmpinate și a recunoscut că recesiunea tehnică temporară reprezintă un „cost anticipat și inevitabil” în acest proces.
Potrivit premierului, pentru a înțelege corect situația actuală, este necesar să privim anii 2024 și 2025 ca parte a aceluiași proces. În 2024, România a avut un deficit bugetar ridicat, dar și o creștere modestă a economiei, ceea ce a condus la acumularea unor dezechilibre economice. Bolojan a subliniat că, deși a existat un stimul fiscal, eficiența acestuia a fost limitată de consumul crescut, iar în 2025, prin disciplină fiscală, s-a reușit menținerea unei creșteri economice similare, sprijinite de investiții reale.
