Rusaliile 2024: Semnificația Pogorârii Sfântului Duh

Rusaliile sau Cincizecimea se sărbătoresc la 50 de zile după Învierea Domnului, cunoscută și sub denumirea de Paște. În 2024, această sărbătoare va avea loc pe data de 23 iunie, duminica. Pogorârea Sfântului Duh, sărbătorită de creștinii ortodocși, marchează evenimentul în care Duhul Sfânt a venit în lume și s-a pogorât asupra Sfinților Apostoli. Aceasta este considerată „capătul sărbătorilor”, încheind istoria mântuirii realizate de Hristos.

Conform relatărilor biblice, Duhul Sfânt a fost promis de Mântuitorul Iisus Hristos în seara Cinei de Taină, spunând: "Eu vă spun adevărul. Vă este de folos ca să Mă duc Eu. Căci dacă nu Mă voi duce, Mângâietorul nu va veni la voi. Iar dacă Mă voi duce, îl voi trimite la voi" (Ioan 16, 7). Această promisiune s-a împlinit în ziua Cincizecimii, când Duhul Sfânt s-a pogorât asupra Apostolilor sub forma limbilor de foc.

Potrivit arhimandritului Ilie Cleopa, venirea Sfântului Duh întruchipată sub forma limbilor de foc a avut loc duminica dimineața, în ziua Cincizecimii, în foișorul unde Apostolii Cina de Taină. Acest eveniment este descris în Faptele Apostolilor astfel: "Când a sosit ziua Cincizecimii, erau toți împreună în același loc. Și din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede. Și a umplut toată casa unde ședeau ei. Și li s-au arătat, împărțite, limbi ca de foc și au șezut pe fiecare dintre ei. Și s-au umplut toți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi (...) Și toți erau uimiți și nu se dumireau, zicând unul către altul: Ce va să fie aceasta?" (Fapte 2, 1-13).

În acele vremuri, în Ierusalim se aflau evrei din toate părțile lumii, care trăiau printre alte neamuri. Acești oameni îi auzeau pe Apostoli vorbind despre minunile lui Dumnezeu în limbile lor natale, fapt care i-a umplut de uimire. În acel moment, Apostolul Petru a rostit prima sa predică, mărturisind că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, trimis pe pământ pentru mântuirea oamenilor. Răspunzând la întrebările mulțimii, Apostolul Petru a îndemnat: "Pocăiți-vă și să se boteze fiecare dintre voi în numele lui Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor și veți primi darul Duhului Sfânt" (Fapte 2, 37-38). În acea zi, aproximativ trei mii de oameni au crezut și s-au botezat.

Duhul Sfânt, a treia persoană a Sfintei Treimi, a fost dăruită comunității apostolice primare și a înzestrat Biserica cu tot ce era necesar pentru organismul creștin: propovăduirea Evangheliei, sfintele taine și harismele. Activitatea sacramentală a Bisericii depinde acum de invocarea Duhului Sfânt. Apostolii, după ce au primit Duhul Sfânt, au tras la sorti și au mers în toate colțurile pământului pentru a vesti Evanghelia mântuirii și a credinței în Iisus Hristos.

De asemenea, sărbătoarea Rusaliilor marchează faptul că Duhul Sfânt pătrunde definitiv în istorie, neexistând timp și spațiu fără prezența personală și lucrarea efectivă a lui Dumnezeu. Denumirea de "Rusalii" provine de la sărbătoarea romană a trandafirilor "Rosalia", consacrată cultului morților. În mod tradițional, sâmbăta dinaintea Rusaliilor este dedicată pomenirii celor adormiți, zi cunoscută sub numele de "Moșii de vară".

În tradiția populară, Rusaliile sunt considerate ființe asemănătoare cu ielele, care aduc necazuri celor ce nu le respectă zilele. Pentru a se proteja de aceste spirite, oamenii pun ramuri verzi de tei la intrările caselor. În unele regiuni, se practică obiceiuri precum "Împănatul boului" și "Udatul nevestelor", tradiții care simbolizează prosperitatea și sănătatea.

La finalul Sfintei Liturghii de Rusalii, se oficiază Vecernia Rusaliilor și se aduc în biserică frunze de nuc sau de tei, simbolizând limbile de foc ale coborârii Duhului Sfânt. Aceste frunze sunt binecuvântate și împărțite credincioșilor.

Rusaliile sunt așadar o sărbătoare profundă, plină de însemnătate atât religioasă, cât și culturală, care continuă să fie marcată prin diverse tradiții și obiceiuri populare.