Sărbătoarea Sfântului Andrei, ocrotitorul românilor, se apropie

Sărbătoarea Sfântului Andrei, ocrotitorul românilor, se apropie

Pe 30 noiembrie, Biserica Ortodoxă celebrează Sfântul Andrei, considerat ocrotitorul românilor. Acesta a fost unul dintre cei 12 apostoli ai lui Isus Hristos, fiind frate cu Simon Petru și avându-l ca tată pe pescarul Iona. Cei doi erau originari din Betsaida, o localitate de pe malul lacului Ghenizaret, în provincia Galileea, situată în partea de nord a Țării Sfinte.

Sfântul Andrei, împreună cu fratele său, erau pescari și au fost și „ucenicii” Sfântului Ioan Botezătorul. Potrivit site-ului crestinortodox.ro, el a fost martor la botezul Domnului, fiind astfel cunoscut ca primul apostol care L-a făcut cunoscut pe Hristos, povestind lui Simon (Petru) că L-a întâlnit pe Mesia. De aceea, Sfântul Andrei este cunoscut și sub numele de Apostolul cel dintâi chemat al Domnului.

Apostolul Andrei a urmat Mântuitorului și a fost prezent la toată activitatea Sa în Țara Sfântă, inclusiv la răstignirea și învierea lui Hristos. După Înălțarea Domnului la cer, Andrei a început misiunea sa de a răspândi creștinismul printre neamuri. În urma tragerii la sorți, lui i-a fost desemnată misiunea de a predica în Bitinia, Bizantia, Tracia și Macedonia, extinzându-se până la Dunăre și în Crimeea.

Sfântul Andrei a avut un sfârșit de martir, fiind răstignit în Patras, lângă Corint, la ordinul unui demnitar. În momentele de dinaintea morții, a afirmat: „Nu din îndrăzneală, ci din credință nu mă tem de moarte. Căci moartea drepților este cinstită, iar a păcătoșilor este cumplită.”

Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a stabilit în mai 1995 ca ziua de 30 noiembrie să fie marcată cu cruce roșie în calendarul bisericesc, în cinstea acestui apostol. În 1997, Sfântul Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României, iar Ziua sa de sărbătoare a devenit oficială în urma hotărârii Sinodului din 14 noiembrie 2001.

De asemenea, Sfântul Andrei este adesea numit „Apostolul Lupilor” datorită legăturii sale cu teritoriul geto-dacilor, al căror simbol era lupul. Oamenii cred că în noaptea de Sfântul Andrei, lupii pot vorbi cu glas de om, iar granița dintre viață și moarte se estompează. Există tradiții care spun că este bine să nu te piepteni în această zi și să nu faci curățenie în casă, iar oamenii aduc crenguțe de vișin în case, punându-le în apă pentru a prezice rodnicia anului ce urmează.

Tradițiile includ și obiceiuri precum punerea de grâu în vase sau lăsarea a 12 cepe în pod, pentru a prezice bogăția și veniturile din anul următor. De asemenea, fetele neînsărcinate care își pun busuioc sub pernă își vor visa ursitul, conform credințelor populare. Aceste tradiții fac parte din sărbătoarea dedicată Sfântului Andrei, strâns legată de folclorul românesc.