Medici români care au lucrat în străinătate și aleg să revină în țară vor întâmpina obstacole birocratice reduse pentru recunoașterea diplomelor și competențelor profesionale. Ministerul Sănătății a inițiat deja măsuri pentru a accelera aceste proceduri, notează surse oficiale.
👉Inițiativa ministerială pentru reducerea birocrației în echivalarea diplomelor
Ministerul Sănătății a recunoscut dificultățile cu care se confruntă medicii români întorși din străinătate în procesul de recunoaștere a experienței și competențelor dobândite peste hotare. În prezent, acest proces poate dura chiar și peste o lună, întârziind angajarea medicilor în sistemul sanitar din România.
Într-un efort de a simplifica pașii necesari, ministerul a început procedurile pentru implementarea unor reglementări care să permită o echivalare mai rapidă a diplomelor obținute în Uniunea Europeană, responsabilizând instituțiile implicate să accelereze procesarea aplicațiilor.
👉Experiența medicului Septimiu Popescu, exemplu de întoarcere și integrare în sistemul românesc
Un caz concret este cel al dr. Septimiu Popescu, care a petrecut cinci ani ca medic într-un spital din Franța și s-a întors la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș. Acesta a depus trei diplome europene la Ministerul Sănătății pentru recunoașterea competențelor, dar încă așteaptă echivalarea.
El declară: „Planul meu de la început a fost să mă întorc în România, să plec, să mă formez și să mă întorc la un moment dat. S-a ivit oportunitatea și am reușit. Am depus actele pentru recunoașterea competențelor și diplomele europene pe care le-am obținut în Franța. Aștept răspunsul, probabil va dura una, două luni.” Septimiu Popescu își dorește să continue să ajute pacienții cu afecțiuni vasculare în cadrul Clinicii de Radiologie Intervențională.
Medicul Popescu povestește despre colegii săi din Franța care, asemenea lui, se gândesc să se reîntoarcă în România, deși sunt descurajați de birocrație. „În Paris, eram șase medici români pe o singură secție de radiologie, iar unii dintre noi își doresc să revină, pentru că vor să trateze în limba română și să se simtă acasă.”
Aceste realități au fost luate în considerare de Ministerul Sănătății, care urmărește să elimine „zidul birocratic” ce împiedică și întârzâie integrarea în sistemul medical național a specialiștilor reîntorși.
