Februarie se dovedește a fi cea mai neobișnuită lună a anului, având 28 de zile în anii normali, precum 2026, și 29 de zile o dată la patru ani. Această adăugare este esențială pentru a păstra echilibrul între anul calendaristic și cel astronomic. Această lună este plină de semnificații și sărbători, evidențiind lupta dintre iarnă și primăvară, potrivit alba24.ro.
👉 Originea și semnificațiile lunii februarie în tradiția românească și antică
În tradiția românească, februarie este cunoscut ca Făurar, o denumire legată de meșterii fierari care își pregătesc uneltele pentru muncile câmpului. Este denumit „fratele cel mic” al lunilor și credința populară sugerează că vremea acestei luni reflectă natura capricioasă a unui copil. Alternanța de îngheț și dezgheț simbolizează tranziția de la iarnă la primăvară.
Numele lunii provine din latină, februarius, și se leagă de sărbătorile de purificare din Roma Antică. În calendarul roman, februarie era luna curățirii și reînnoirii, o idee ce își păstrează relevanța și astăzi. La greci, această lună era denumită Anthesterion, legându-se de ciclurile naturii și renaștere.
👉 Tradiții, superstiții și sărbători populare în februarie
În folclorul românesc, februarie este considerată o perioadă favorabilă pentru activitățile gospodărești. Există tradiții care spun că zăpada de Făurar întărește semănăturile, iar o lună aspră vestește o primăvară frumoasă. De asemenea, ziua de 1 februarie este marcată de Arezanul viilor, un ritual vechi ce sărbătorește începutul unui nou ciclu viticol, prin purificarea viilor și organizarea de ospețe.
Această lună este marcată și de alte sărbători populare, precum Stretenia sau Ziua Ursului, zi în care se crede că ursul își vede umbra, prevestind o continuare a iernii. Tradiții variate, cum ar fi interdicția de a lucra în gospodărie în această zi, reflectă dorința de a proteja oamenii și animalele de rău. De asemenea, Dragobetele, sărbătoarea iubirii autohtone, reprezintă un simbol al renașterii și începe sezonul de primăvară.