Bulgaria se pregătește să devină al 21-lea stat membru al zonei euro începând cu 1 ianuarie 2026, relatează alba24.ro. Potrivit unui raport al Băncii Centrale Europene, publicat pe 4 iunie 2025, țara îndeplinește acum condițiile pentru adoptarea monedei euro, printre care se numără o inflație stabilă de 2,7%, sub referința europeană de 2,8%. De asemenea, Bulgaria a reușit să păstreze stabilă moneda națională, leva, cu un curs de schimb constant de 1,95583 leva pentru un euro și a redus deficitele bugetare la 3%, în timp ce datoria publică din PIB se menține la 24,1%, mult sub limita de 60% impusă de Uniunea Europeană.
Bulgaria se pregătește să devină al 21-lea stat membru al zonei euro începând cu 1 ianuarie 2026, relatează alba24.ro. Potrivit unui raport al Băncii Centrale Europene, publicat pe 4 iunie 2025, țara îndeplinește acum condițiile pentru adoptarea monedei euro, printre care se numără o inflație stabilă de 2,7%, sub referința europeană de 2,8%. De asemenea, Bulgaria a reușit să păstreze stabilă moneda națională, leva, cu un curs de schimb constant de 1,95583 leva pentru un euro și a redus deficitele bugetare la 3%, în timp ce datoria publică din PIB se menține la 24,1%, mult sub limita de 60% impusă de Uniunea Europeană.
Potrivit notațelor, Bulgaria a eliminat fluctuațiile valutare din ultimii ani și a modernizat legislația pentru a fi compatibilă cu normele europene. Deși și-a propus inițial trecerea la euro din 2024, inflația mare de 9,5% a amânat acest obiectiv, dar acum se află pe drumul cel bun. Începând cu luna iulie 2025, prețurile în leva și în lei vor fi afișate în magazine pentru familiarizarea populației cu noua monedă, iar începând cu 1 ianuarie 2026, leva va fi înlocuită complet de euro.
Conform citează, autoritățile bulgare au reușit să respecte condițiile fiscale și economice stabilite, fiind sprijinite de opinia publică, deși există un grad tot mai mare de euroscepticism. Cazul Bulgariei evidențiază procesul dificil de aderare, în condițiile în care s-au făcut reforme și s-au consolidat politicile fiscale, chiar dacă unele temeri legate de creșterea prețurilor și de pierderea controlului asupra politicii monetare persistă.
În schimb, situația României devine tot mai complicată. În primul trimestru al anului 2025, rata inflației a fost de 4,9%, iar în mai 5,45%. Facturile de deficit bugetar depășesc cu mult limita de 3% din PIB, atingând maxime de 9,3% în 2024. Datoria publică a atins 64% din PIB, iar rata dobânzilor pe termen lung este de 6,3%, peste referințele europene. Situația economică a României este comparată cu cea a Bulgariei, unde, potrivit Eurobarometrului din 2025, 74% dintre cetățeni sunt în favoarea euro, în timp ce în România, temerile legate de scăderea nivelului de trai și de pierderea independenței monetare rămân puternice.
Analizele arată că, dacă aderă la zona euro, România riscă să piardă controlul asupra politicii monetare și să fie afectată de fluctuațiile din regiune. De asemenea, costurile asociate trecerii la euro rămân greu de estimat, dar pierderea atribuțiilor băncii centrale pentru ajustări valutare și ratele de dobândă reprezintă cele mai frecvent semnalate îngrijorări.
Conform Eurobarometrului, sprijinul pentru euro a ajuns în 2025 la cel mai ridicat nivel de până acum, însă decizia de aderare implică considerente politice, economice și sociale complexe. Aceasta rămâne o temă sensibilă în contextul actual, atât pentru Bulgaria, cât și pentru România, fiecare confruntându-se cu propriile provocări în procesul de integrare europeană.