Reforma salarizării bugetare: România nu a primit fonduri de la Uniunea Europeană în 2024
Reforma salarizării bugetare: România nu a primit fonduri de la Uniunea Europeană în 2024
România nu a beneficiat în anul 2024 de niciun euro din cele aproximativ 5 miliarde pe care le-ar fi avut la dispoziție de la Uniunea Europeană. Principala cauză a acestui fapt este întârzierea în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). O problemă semnificativă o constituie Legea Salarizării Bugetare, care ar fi trebuit să fie deja adoptată sau, cel puțin, aflată într-un stadiu avansat.
Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a declarat pentru Europa Liberă că: „În momentul în care vom avea absolut toate deciziile legate de Legea Salarizării luate, voi fi prima care va informa”. Ea a adăugat că, deocamdată, se lucrează la prima reformă, cea referitoare la pensii.
Această reformă este o condiție esențială dacă România își dorește să solicite Comisiei Europene cea de-a patra tranșă de bani din PNRR, în valoare de 2,7 miliarde de euro. Mai mult, Guvernul nu poate depune cererea de plată numărul patru la Comisie până nu primește răspunsul și banii din tranșa a treia, iar întârzierea acestora din urmă este legată tot de lipse reformelor asumate de Executiv din anul 2021.
Ministerul Muncii a început lucrările la proiectul de lege încă din 2023, însă detalii despre acest proiect nu au fost dublate de comunicarea publică. Totuși, ministrul a subliniat câteva principii esențiale care se vor regăsi în noua lege a salarizării. Acestea includ angajamente pentru echitate, respectarea coeficientilor și o reconfigurare corectă a acestora în cadrul ocupațiilor, precum și stabilirea unei grile de salarizare pentru administrația publică locală. O altă prevedere va permite acordarea de prime în funcție de performanță.
Salariile bugetarilor vor fi organizate pe o scară cu 12 trepte, cu cel mai mare salariu avându-l președintele țării. În contextul crizei economice provocate de pandemia de Covid, Uniunea Europeană a decis alocarea a aproape 650 de miliarde de euro statelor membre, sub formă de împrumuturi și granturi, pentru redresarea companiilor și piețelor.
România are alocate, în urma negocierilor, aproximativ 27 de miliarde de euro în zece tranșe. Până în prezent, țara a atras 9,4 miliarde de euro, dintre care a utilizat efectiv doar 3 miliarde. Restul de peste 6 miliarde de euro rămân la Banca Națională, iar motivul acestui fapt este o enigmă pentru politicieni, care nu oferă explicații clare. Programul de finanțare este programat să se încheie în 2026, dar România se confruntă cu provocări în a respecta jaloanele stabilite.
