regenerarea pădurilor în România a înregistrat o scădere în 2024, comparativ cu anul anterior

Suprafața regenerată a pădurilor a fost de 25.579 hectare în 2024

Conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS), lucrările de regenerare a pădurilor din România au fost efectuate pe o suprafață de 25.579 hectare anul trecut. Potrivit Agerpres, aproape 67% dintre aceste regenărări au fost naturale, iar restul de peste 33% au fost artificiale.

Din totalul suprafeței regenerate, 17.121 hectare au fost regenerări naturale, cu 2.233 hectare mai puțin decât în anul 2023. În același timp, regenerările artificiale au fost de 8.458 hectare, cu 1.166 hectare mai mult față de anul anterior. În ceea ce privește distribiția pe terenuri, cea mai mare parte, adică 97,16%, s-a realizat pe terenuri din fondul forestier, notează sursa.

Regenerarea prin plantări a reprezentat cea mai mare proporție din totalul regenerărilor artificiale, cu 99,9%. Puj și specii de rasinoase au fost plantați pe 4.179 hectare, iar specii de foioase pe 4.271 hectare. Semănăturile directe cu semințe forestiere au fost efectuate pe doar 8 hectare.

De asemenea, în 2024, s-au realizat lucrări de pregătire a terenurilor pe o suprafață de 3.467,8 hectare, cu 1.065,7 hectare mai mult față de anul anterior. Pregătirea solului s-a făcut pe 2.941,7 hectare, cu o creștere de 1.761,9 hectare. În schimb, lucrările de întreținere a culturilor tinere s-au redus la 56.130,7 hectare, cu 9.700,3 hectare mai puțin față de 2023.

Potrivit notează Alba24.ro, lucrări de ajutorare a regenerării naturale au fost realizate pe 14.529,8 hectare, cu o scădere de 1.684,9 hectare. La nivel regional, cea mai mare parte a suprafeței regenerate a fost realizată în regiunea Nord-Est, cu 20,6%, urmată de Centrul cu 19% și Sud-Est cu 13,7%.

Cele mai mari suprafețe regenerate le dețin județele Suceava, cu 2.123 hectare, Vrancea cu 1.556 hectare și Harghita cu 1.393 hectare. Regiunea de dezvoltare Nord-Est a avut cea mai mare pondere în total, iar TOP-ul județelor cu cele mai multe suprafețe regenerate îl completează Dolj, Bacau, Brașov și altele.