Update 1 oră în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Tradiția Ignatului, sărbătorită pe 20 decembrie, își păstrează locul important în cultura românească, fiind strâns legată de sacrificarea tradițională a porcului pentru masa de Crăciun. Agerpres notează că acest obicei simbolizează jertfa Sfântului Ignatie și reprezintă o formă veche de ajutorare a celor nevoiași, în ciuda postului Crăciunului.
Sărbătoarea Ignatului are rădăcini adânci în tradițiile antice, amintind de sacrificiile făcute de civilizațiile egiptene, grecești și romane. Sacrificiul porcului, practicat în pragul iernii, simbolizează trecerea de la un an la altul și renăscerea vieții odată cu zilele ce încep să se lungească după solstițiul de iarnă.
Unii folcloriști susțin că obiceiul provine din Saturnalii romane, când porcul era asociat cu zeul agriculturii, Saturn. Deși tradiția a fost preluată și adaptată temporal, sacrificarea porcului păstrează credința în puterea luminii de a alunga spiritele rele, de aceea se desfășoară doar pe lumina zilei, iar locul sacrificării este purificat cu tămâie și apă sfântă sau neîncepută.
Ignatul este un moment de reuniune familială, unde prepararea porcului adună întreaga gospodărie. Bărbații, în special cei curați sufletește, sunt cei care taie porcul după spovedanie, iar gospodăria este uneori sfințită înaintea sacrificării. Totodată, ritualul cuprinde spălarea, pârlitul și binecuvântarea animalului prin cuvintele „Carnea ta să fie/ Carne aurie”.
Copiii fac parte din acest moment vesel, urcându-se pe țolul cu porcul pentru a aduce noroc și poftă de mâncare. Bășica porcului, umplută cu grăunțe și uscată, simbolizează bucuria și veselia care vor umple casa în anul ce vine. Femeile intră în acțiune după sacrificare, împărțind carnea în produse specifice sărbătorilor și pregătind „pomana porcului” pentru cei care au ajutat la jertfă și pentru comunitate.
În tradiția populară, ziua Ignatului este dedicată exclusiv preparării porcului, interzicând alte activități gospodărești ce ar putea aduce ghinion. Superstițiile leagă diferite semne de calitate a porcului, precum sângele din inimă, ce indică noroc financiar, iar splina animalului oferă predicții despre durata și severitatea iernii.
Practicile includ și ritualuri de protecție și binefacere, cum ar fi aplicarea unei cruci din sângele porcului pe fruntea copiilor pentru sănătate și prosperitate. Fetele din gospodărie, de asemenea, folosesc sângele pentru a-și exprima dorințe sau a obține noroc. Prima parte a porcului adusă în casă este căpățâna cu râtul înainte, semn că lucrurile vor merge bine în gospodărie.
În centrul municipiului Aiud, sărbătorile de iarnă sunt marcate de un program bogat la Târgul de Crăciun. Potrivit organizatorilor, evenimentele pregătite de primărie se apropie de final, însă până atunci publicul se poate bucura de momente festive diverse, care includ petreceri, ateliere pentru copii și concerte live, după cum relatează %source%.
Complexul Băile Sărate din Ocna Mureș anunță o petrecere de Revelion neobișnuită, unde participanții sunt invitați să înceapă noul an într-o ținută confortabilă, chiar în jurul piscinelor interioare. Potrivit site-ului oficial, evenimentul va avea loc pe 31 decembrie, iar organizatorii notează o serie de facilități incluse în prețul biletului.
Magazinele din Alba Iulia își ajustează programul în perioada sărbătorilor de iarnă, oferind un orar special pentru clienți în minivacanțele de Crăciun și Anul Nou. Programul diferă în funcție de locație, iar majoritatea supermarketurilor vor fi închise în zilele de 25 decembrie și 1 ianuarie, potrivit informațiilor publicate recent de %source%.
Județul Alba a fost semnalat vineri seara sub o atenționare Cod Galben referitoare la ceață densă, care afectează vizibilitatea locală. Potrivit meteorologilor, vizibilitatea scade în unele zone la mai puțin de 200 de metri, iar în altele chiar sub 50 de metri, măsurile fiind valabile până la miezul nopții.
