Estonia începe construirea primelor buncăre la graniţa cu Rusia în cadrul unei noi linii defensive
Update 2 ore în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Estonia a demarat săptămâna trecută construirea primelor cinci buncăre la graniţa cu Rusia, ca parte a unei linii de apărare balcanice, potrivit Centrului eston pentru investiţii în apărare. Proiectul vizează realizarea a circa 600 de adăposturi subterane până în 2027, ca răspuns la tensiunile continue din regiune generate de conflictul dintre Rusia și Ucraina.
👉Planurile de extindere ale buncărelor şi zonele vizate
Într-o a doua etapă, care se va desfăşura în lunile următoare, Estonia intenţionează să ridice alte 23 de buncăre. Pe termen lung, planul prevede construirea a aproximativ 600 de adăposturi subterane în zonele nord-est şi sud-est ale ţării. Această iniţiativă face parte dintr-o strategie mai amplă de consolidare a securităţii în cele trei state baltice – Estonia, Letonia şi Lituania – care menţin relaţii tensionate cu Moscova din cauza sprijinului acordat Ucrainei.
Pe lângă buncăre, va începe şi construcţia unei tranşee antitanc de 3,4 kilometri, prima secţiune dintr-un plan ce include aproximativ 40 de kilometri de fortificaţii. Colonelul eston Ainar Afanasiev a subliniat că amplasarea acestor structuri este gândită cu atenţie pentru a corespunde terenului şi strategiilor militare naţionale. El a declarat: „Scopul principal al buncărelor este de a proteja soldaţii estoni în faţa loviturilor directe ale obuzelor de calibrul 152 mm folosite de artileria rusă.”
👉Tensiunile geopolitice şi declaraţiile liderilor internaţionali
În ultimele luni, tensiunile dintre Rusia şi statele baltice au crescut, iar declaraţiile oficialilor ruşi au accentuat această situaţie. La începutul lunii, preşedintele Vladimir Putin a afirmat că Rusia nu doreşte un război cu ţările europene care sprijină Ucraina, „dar dacă aceste ţări doresc război cu Rusia, atunci aceasta este pregătită de luptă”.
De asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a făcut un apel către statele alianţei să sporească rapid cheltuielile şi producţia pentru apărare, pentru a face faţă posibilităţii unui conflict militar de amploarea celui trăit în trecut de generaţiile anterioare. Aceste decizii scot în evidenţă angajamentul țărilor baltice faţă de consolidarea propriilor capacităţi defensive pe fondul instabilităţii din regiune.