Proteste majore în Iran, Europa cere măsuri ferme, iar Donald Trump amenință cu intervenția

Statele europene își exprimă poziții dure față de regimul de la Teheran, în contextul protestelor violente izbucnite la sfârșitul anului trecut în Iran, iar președintele american Donald Trump amenință deschis cu o intervenție militară, scrie Kyiv Post. Protestele au fost întâmpinate cu represiuni dure din partea autorităților, iar blocarea internetului a îngreunat monitorizarea situației. Cauzele manifestațiilor sunt multiple, iar comunitatea internațională analizează posibilitățile de sprijin și sancțiuni.

👉 Inițiative europene și impactul asupra Gărzii Revoluționare Iraniene

Potrivit publicației Der Spiegel, Uniunea Europeană este îndemnată să ia măsuri ferme împotriva Gărzii Revoluționare Iraniene (IRGC), care domină atât forțele armate, cât și politica și economia iraniană. Includerea IRGC pe lista organizațiilor teroriste ar permite înghețarea activelor, restricții de călătorie și facilitarea urmării penale, având și un impact simbolic puternic. The Times pune accent pe implicarea Marii Britanii, sugerând extinderea sancțiunilor și utilizarea operațiunilor cibernetice pentru a expune corupția din cadrul regimului.

În contrast, Corriere della Sera avertizează că Gărzile Revoluționare mențin puterea reală și ar putea reprezenta o alternativă la conducerea clericală, fiind bine înarmate și influente în domeniul economic. Astfel, revolta populară riscă să confrunte un adversar bine organizat care poate prelua controlul în orice moment. Publicația portugheză Observador notează că actualele proteste au loc pe fondul unei slăbiri a influenței regimului în regiune, cu multiple fronturi deschise care complică situația internă.

👉 Motivele complexe ale protestelor și reacțiile din Iran

Conform analizelor Yetkin Report (Turcia) și Le Monde (Franța), protestele din Iran au motive complexe, care depășesc criza economică, incluzând restrângerea libertăților civile, marginalizarea femeilor și controlul politic monopolizat de o elită religioasă. Sociologul Azadeh Kian subliniază că amenințările externe, precum cele ale președintelui american, oferă regimului cauza perfectă pentru a eticheta opoziția drept o marionetă a puterilor străine și că schimbarea trebuie să vină din interiorul Iranului, prin unitatea diverselor grupuri sociale.

Într-un interviu acordat France Inter, Pierre Haski relevă opoziția fragmentată din Iran între susținătorii unei intervenții externe și cei care o contestă, iar El Pais avertizează că fără o conducere clară și o strategie bine pusă la punct, protestele riscă să erodeze guvernul actual. Politologul Hamid Enayat observă o structurare mai solidă a protestelor față de precedentele, iar presiunea internațională joacă un rol limitativ asupra capacității regimului de reprimare.

Publicații europene precum Público și Svenska Dagbladet analizează riscurile unei prăbușiri rapide a regimului de la Teheran, avertizând asupra posibilității haosului și violențelor sectare în Orientul Mijlociu. În plus, regimul iranian este perceput ca o amenințare și pentru Europa, prin sprijinul acordat rețelelor teroriste și activitățile împotriva exilaților, a precizat Svenska Dagbladet. Grevele din bazaruri, semnalate de taz, reprezintă o tensiune adâncă într-un sector tradițional conservator, indicând o presiune serioasă asupra regimului.

În paralel, expertul militar Sergei Auslender avertizează că fără un sprijin extern, protestele se vor stinge în fața aparatului de forță bine înarmat și organizat al regimului, potrivit sursei Echo. Der Standard subliniază că amenințările din SUA și Israel sporesc tensiunile, iar secretarul de stat american Marco Rubio reafirmă susținerea față de protestatari și seriozitatea intențiilor președintelui Donald Trump. Situația rămâne extrem de volatilă, iar comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluțiile din Iran.