Apele Române clarifică poziția UE privind demolarea barajelor din România

Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) anunță că Uniunea Europeană nu a transmis României instrucțiuni sau obligații privind demolarea, dezafectarea barajelor sau golirea acumulărilor importante de pe teritoriul național. ANAR explică faptul că informațiile vehiculate în spațiul public despre o directivă europeană ce impune desființarea barajelor mari sunt nefondate, precizând că astfel de măsuri vizează în principal structuri hidrotehnice minore, fără importanță strategică.

👉Clarificări privind tipurile de baraje și aplicabilitatea măsurilor europene

Potrivit datelor ICOLD (International Commission on Large Dams) și EuroCOLD, în Europa există în jur de 4.000 - 5.000 de baraje mari, iar cifra de 1,2 milioane menționată în unele declarații se referă la lucrări hidrotehnice mici și vechi, cum ar fi praguri transversale pe cursurile de apă, stăvilare vechi sau amenajări piscicole. ANAR subliniază că aceste structuri, adesea nefuncționale sau abandonate, nu pot fi considerate baraje importante și că, de regulă, soluțiile implică adaptarea constructivă sau demolarea unor praguri degradate cu impact minim.

În contrast, barajele mari din România, precum Porțile de Fier sau Vidraru, sunt proiectate conform unor standarde stricte, sunt monitorizate permanent și nu sunt vizate de astfel de măsuri impuse de Uniunea Europeană, potrivit reprezentanților instituției.

👉Administrarea barajelor în România și situații recente de avarie

O situație ilustrativă oferită de ANAR este cea din județul Galați, unde două baraje piscicole de mică importanță s-au rupt în urma viiturilor cauzate de precipitațiile abundente. Aceste lucrări, folosite exclusiv pentru piscicultură, nu erau administrate de ANAR și prezentau deficiențe de întreținere, evidențiind vulnerabilitățile structurilor mici, nu ale barajelor mari, conform rapoartelor Curții de Conturi.

În țară, Administrația Națională „Apele Române” gestionează 82 de baraje importante și 329 de baraje mai mici, în timp ce Hidroelectrica administrează 99 de baraje importante. Peste 1.500 de baraje mici aparțin autorităților locale, societăților comerciale sau persoanelor fizice și sunt realizate în special pentru piscicultură și agrement.

ANAR afirmă că hotărârile privind conservarea, modernizarea, dezafectarea sau postutilizarea barajelor se iau doar de autoritățile române, în conformitate cu legislația națională și după consultarea experților, fără a exista o listă impusă de Uniunea Europeană. Evaluările se bazează pe normativul NTLH-033/2002, revizuit în 2025, care permite implementarea unor soluții moderne, precum instalarea de panouri fotovoltaice sau reutilizarea industrială a unor obiective dezafectate.

Reprezentanții Apelor Române subliniază că obligațiile europene nu impun demolarea barajelor importante din România, iar directivele europene privesc în principal barierele minore degradate, ce pot afecta ecosistemele și populația, fiind recomandări pentru un regim de curgere natural al râurilor.