Investitorii români se pregătesc pentru incertitudini în urma alegerilor prezidențiale

Investitorii se pregătesc pentru noi turbulențe pe piețele financiare din România, având în vedere apropierea alegerilor prezidențiale de la sfârșitul acestei săptămâni. Potrivit Financial Times, aceste alegeri generează incertitudini cu privire la modul în care țara va aborda cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, care a depășit 9% din PIB anul trecut.

În urma primului tur de alegeri, desfășurat recent, ultranaționalistul George Simion, candidatul de extremă dreapta, a câștigat o poziție favorabilă, având de înfruntat un alt candidat, centristrul pro-UE Nicușor Dan. Simion a reușit să provoace prăbușirea guvernului în exercițiu, iar prim-ministrul Marcel Ciolacu a demisionat, ceea ce a dus la o atmosferă de instabilitate politică. Doi candidați, amândoi promițând măsuri pentru reducerea deficitului, vor trebui să-și prezinte planurile, care rămân vagi.

Bursele reflectă un „nivel ridicat de incertitudine” în ceea ce privește direcția fiscală a țării, a declarat Kathryn Exum, co-director de cercetare la Gramercy Funds Management. Aceasta notează că piața a anticipat o victorie proporțională a lui Simion, însă fără a înregistra pe deplin această posibilitate.

Recent, leul a pierdut 2,8% din valoare imediat după rezultatul primului tur. Banca Națională a României a cheltuit deja aproximativ 5 miliarde de euro pentru a stopa deprecierea monedei naționale. În plus, agențiile de rating ar putea retrograda România, ceea ce ar avea efecte negative asupra statutului său de investiție.

Cu o datorie deja tranzacționată mai ieftin decât cea a altor țări emergente, România depinde din ce în ce mai mult de investitorii internaționali pentru a-și finanța deficitele. Simion a promis inițiative costisitoare, cum ar fi locuințe subvenționate, dar fără a detalia sursele de finanțare.

Cele două candidaturi sunt la egalitate în sondaje, iar noul președinte va trebui să formeze un guvern stabil. În cazul în care două tentative de formare a unei majorități vor eșua, se pot organiza alegeri anticipate. De asemenea, este presiune pe noul guvern să negocieze fonduri europene, care ar putea fi retrase fără un plan fiscal clar.

Deși România a avut o creștere economică, provocările aduse de criza energetică și alte probleme economice au afectat puterea de cumpărare a românilor. O nouă depreciere a leului ar adânci problemele financiare, având în vedere că o parte semnificativă a datoriei este denominată în euro.

Pe termen lung, investitorii estimează un curs de 5,4 lei pentru un euro, comparativ cu 5,1 lei în prezent. Banca Națională, cu rezerve de circa 65 de miliarde de euro, se confruntă cu presiuni continue pentru a acoperi importurile și plățile datoriei.