Botezul Domnului, sărbătorit anual pe 6 ianuarie, marcând Epifania și încheierea sărbătorilor de iarnă

Botezul Domnului, cunoscut popular ca Bobotează, este celebrat în fiecare an pe data de 6 ianuarie și marchează încheierea ciclului celor 12 zile de sărbători de iarnă. În această zi, preoții sfințesc apele, iar credincioșii care se stropesc sau se îmbăiază cu apă sfințită sunt considerați feriți de rele și boli, potrivit %source%.

👉 Semnificația religioasă a Bobotezei și momentul Botezului în Iordan

Sărbătoarea amintește de botezul Mântuitorului Iisus Hristos în apele Iordanului, săvârșit de Sfântul Ioan Botezătorul, pregătind momentul în care Iisus a început viața Sa publică, la aproximativ 30 de ani. În Evanghelie, se consemnează cuvintele Sfântului Ioan: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”.

Acest moment este cunoscut și sub denumirile de Epifanie sau Teofanie, termeni grecești ce înseamnă „arătare” sau „descoperire”. În timpul botezului, cerurile s-au deschis, Duhul Sfânt s-a pogorât în chip de porumbel, iar glasul Tatălui a mărturisit: "Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!" (Matei 3, 17).

👉 Istoricul și evoluția sărbătorii Bobotezei în Creștinism

Potrivit crestinortodox.ro, prima mențiune documentară a Bobotezei datează din secolul al II-lea, fiind amintită de Sfântul Clement Alexandrinul. Inițial, aceasta era celebrată împreună cu Nașterea Domnului, pe 6 ianuarie, în Răsărit. În vreme ce în Apus nu există dovezi ale sărbătorii înainte de secolul al IV-lea, când a fost preluată de Biserica apuseană.

De asemenea, începând cu secolul al V-lea, Boboteza a fost asociată în conștiința populară și cu celebrarea celor trei magi, iar în această perioadă s-a făcut și separarea celor două sărbători majore: Nașterea Domnului și Boboteaza.