Crăciunul ortodox de stil vechi, sărbătorit pe 7 ianuarie
Crăciunul pentru creștinii ortodocși de rit vechi este sărbătorit pe 7 ianuarie, conform calendarului iulian, care este cu 13 zile întârziat față de calendarul actual. Biserica Ortodoxă Română a adoptat calendarul gregorian la 1 octombrie 1924, însă mulți credincioși continuă să cinstească Nașterea Domnului conform stilului vechi.
Pentru a înțelege diferențele dintre cele două sisteme de calcul al timpului, este important de menționat că înainte de Hristos existau două metode: una egipteană de 365 de zile și una romană de 355 de zile, ceea ce crea o discrepanță anuală de zece zile. Împăratul Iuliu Cezar a corectat aceste sistem prin introducerea calendarului iulian, utilizat timp de 15 secole și care a fost esențial pentru stabilirea datei Paștelui la Sinodul I Ecumenic de la Niceea.
După o serie de observații astronomice, s-a stabilit că calendarul iulian nu se alinia complet cu cel solar, având o întârziere de aproximativ 11 minute anual. În urma reformei efectuate de papa Grigorie al XIII-lea în 1582, a fost introdus calendarul gregorian, care a eliminat zece zile din calendar. Deși majoritatea bisericilor ortodoxe s-au aliniat acestui nou sistem în 1923, Biserica Ortodoxă de stil vechi a continuat să utilizeze calendarul iulian necorectat.
În România, peste un milion de credincioși, în special ruși lipoveni, ucraineni, moldoveni și sârbi, sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi. Așadar, pe 7 ianuarie, respectă tradiții similare cu cele din 25 decembrie.
În noaptea de Ajun, copiii poartă costume populare și merg la colindat, aducând vestea Nașterii. După colindat, familiile se adună la “Cina Sfântă”, care se servește după răsăritul primei stele, simbolizând steaua care i-a condus pe magi.
Pe masa din Ajun se pot găsi preparate de post, iar multe familii pregătesc 12 feluri de mâncare în cinstea apostolilor. Băuturile tradiționale, cum ar fi vinul roșu și țuica, sunt nelipsite, iar mâncărurile specifice includ sarmale, ciorbe și pește.
Tradițiile specifice pot varia ușor. De exemplu, rușii lipoveni includ mâncăruri precum haladet, lapsa și vareniki în meniul de Crăciun, iar gospodinele moldovence prepară colaci și "ajunel", care sunt agățate de icoane pentru a păzi casa de spiritele rele. Sârbii, la rândul lor, aprind o crenguță de stejar pentru a aduce noroc.
Pe scurt, Crăciunul pe stil vechi în România continuă să fie o sărbătoare plină de tradiții și obiceiuri care unesc comunitățile și aduc un omagiu Nașterii Domnului.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
