Proporție mare de români iubesc țara, dar mai puțini văd un viitor optim pentru generațiile următoare

Un sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 20-26 iunie arată că aproape 90% dintre români declară că iubesc România și sunt mândri de ea. Potrivit cercetării, 75% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația „Iubesc România și sunt mândru de țara mea”, în timp ce 13,2% sunt de acord partial. În schimb, doar jumătate dintre cei intervievați cred că România poate oferi un viitor copiilor lor.

Conform sursei citate de alba24.ro, opinia despre viitorul țării este mai pesimistă. Doar 50,4% dintre români consideră că România le oferă un viitor adecvat copiilor și tinerilor, în timp ce 36,4% cred că nu va putea oferi un astfel de viitor. "Se observă o disonantă între atașamentul emoțional față de țară și percepția asupra perspectivelor socio-economice", notează cercetarea.

Datele mai arată că peste 75% dintre români afirmă că nu doresc să părăsească țara, însă acest procent este semnificativ mai mic în rândul tinerilor cu vârsta între 18 și 29 de ani, ceea ce indică un potențial exod generacional. Diferitele categorii demografice prezintă variații în răspunsuri. Astfel, persoanele din mediul rural și vârstnicii sunt mai atașați de țară, în timp ce în urbanul mare și în rândul tinerilor apar mai multe incertitudini și dezacorduri.

Potrivit directorului INSCOP, Remus Stefureac, diferențele de opinie depind și de preferințele politice. În rândul votanților PSD și al celor peste 45 de ani, există un nivel mai ridicat de optimism în privința viitorului țării. În schimb, tinerii, în special votanții USR sau AUR, manifestează dezacord față de această idee. În plus, 21,3% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația că „România oferă un viitor copiilor mei și generațiilor viitoare”, iar 29,1% sunt de acord parțial.

Referitor la dorința de a rămâne în țară, 75,1% dintre români afirmă că nu vor să plece. Însă, această opinie este mai puțin exprimată de tinerii până în 30 de ani, precum și de votanții partidelor AUR și USR, ceea ce indică un potențial de migrație în următorii ani.

Potrivit cercetării, datele au fost colectate prin interviuri telefonice (metoda CATI) pe un eșantion de 1150 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de peste 18 ani.